N-ai cum sa nu cazi pe ganduri si sa nu iti amintesti de tot ce te leaga cu istoria unui club de fotbal cand ajungi pe stadionul San Siro ori la baza sportiva Milanelo: incepand cu celebra tripleta Gullit-Van Basten-Rijkaard pana la cea mai frumoasa finala UEFA Champions League vazuta vreodata, cea din 2005 intre AC Milan – Liverpool.

Antore Peloso (foto) avea aproape 40 de ani cand varul lui Silvio Berlusconi ii propunea in urma cu un sfert de secol sa administreze Milanelo, baza oficiala de antrenament a clubului AC Milan. El lucra atunci in cadrul companiei italiane Fininvest, controlata de controversatul prim-ministru de acum al Italiei. “Am acceptat imediat oferta cand am auzit despre ce este vorba”, isi aduce aminte Antore Peloso.

El spune ca a vazut primul meci de fotbal la 11 ani, cu tatal sau, iar prima partida a lui Milan, in 1965, la varsta majoratului, in aceeasi formula. De altfel, aproximativ un sfert din tribunele pline de pe San Siro de la meciul de duminica trecuta cu Bari erau populate de copii, majoritatea insotiti de parintii lor. Acest lucru iese in evidenta unui suporter familiarizat doar cu atmosfera ostila copiilor de pe stadioanele din Romania.

Fie ca in copilarie au fost legitimati la un club sportiv ori singura lor legatura cu fotbalul s-a rezumat la batutul mingii in fata blocului, majoritatea baietilor din Romania au descoperit primul meci alaturi de familie, cel mai probabil cu tatal lor. Obicei care astazi pare interzis in Romania si din cauza ostilitatii agresivitatii verbale si fizice de pe marile arene.

Defotbalizarea Romaniei reprezinta un subiect de discutii continue in ultimii ani. Se vorbeste despre eterna problema a lipsei terenurilor de joc, mentalitatea balcanica a sportivilor sau carentele si ilegalitatile managementului sportive.

Insa admirand pe San Siro miile de tineri suporteri italeni cu varste intre 4 si 12 ani nu ai cum sa nu te intrebi daca nu cumva cea mai mare boala a fotbalului romanesc este cauzata de faptul ca acest sport nu mai este unul care sa (re)uneasca familii, sa aduca copiii alaturi de parinti.

Dar sa lasam suspendata discutia despre fotbalul ca fenomen social si sa revenim la gazda noastra milaneza. L-am gasit pe italianul sexagenar dupa doua remize nefaste pentru AC Milan, locul I din campionatul italian: dupa ce miercurea trecuta a fost eliminata de Tottenham din Liga Campionilor, echipa s-a incurcat duminica pe San Siro in fata echipei Bari, locul 20 in Italia. “Sunt dezamagit de rezultat. Inter e in coasta noastra (n.red.: locul doi, la 5 puncte in urma liderului), iar ei vor avea un program cu meciuri mai usoare. Nu este normal ca nu am luat trei puncte de la ultima echipa din Italia”, afirma pe un ton parintesc Peloso.

Centrul de la Milanelo a fost inaugurat in 1963 si este a doua baza oficiala de antrenament din istoria fotbalului Italian, dupa Coverciano (1958), locul in care sta in cantonament echipa nationala de fotbal a Italiei. Antore Peloso afirma ca un singur lucru e mai bun la Coverciano: centrul sportiv are 100 de camere, in timp ce la Milanelo sunt numai 42. Aici lucreaza 45 de angajati, iar vara cand este pregatit noul sezon competitional, numarul acestora ajunge la 60.

Cheltuielile totale ale centrului sportiv Milanelo se ridica anual la 3-4 milioane de euro, dar variaza in functie de sezon. Spre comparatie, un club de fotbal din Romania plateste pentru cantonamente in jur de 2-3 sute de mii de euro, conform presei sportive.

Cum fotbalul a devenit o intreprindere al carei scop este si profitul, AC Milan s-a adaptat si nu este doar un club de fotbal imens, ci si un produs mediatic faurit de premierul-jucator Silvio Berlusconi, unul dintre liderii politici care a pus in valoare bine mass-media. Astfel, echipa milaneza ocupa locul sapte in clasamentul cluburilor de fotbal din lume dupa incasari, potrivit companiei de consultant financiara Deloitte, cu venituri de 235,8 milioane de euro. Cat priveste evaluarea “intreprinderii” AC Milan, aceasta este una dintre cele mai valoroase din lume, cu o valoare de piata de 800 milioane de dolari, conform revistei Forbes.

Printre cei mai importanti sponsori ai clubului AC Milan se numare Bwin, Adidas si Dolce&Gabana. De asemenea, clubul de fotbal are un parteneriat cu Nutrilite, gama Amway de suplimente alimentare, pentru imbunatatirea conditiei fizice si a perfornantelor jucatorilor.

De la autocar la Ferrari si Bentley

Situat la 50 de kilometri distanta de orasul Milano, centrul de pregatire al rossonerilor, cum sunt numiti jucatorii echipei AC Milan, se intinde pe o suprafata de 16 hectare si are, pe langa spatiul de cazare si masa, sase terenuri de antrenament si o sala de fitness. “E foarte liniste aici si asta le place jucatorilor si antrenorilor”, afirma administratorul complexului sportiv.

Citeste si:

Baza sportiva are doua restaurante: unul doar pentru jucatori, iar altul pentru personalul administrativ si oaspeti. “Nu avem voie sa luam masa impreuna cu jucatorii. Ei vor intimitate la masa, astfel incat discutiile lor sa nu ajunga in presa”.

Daca in urma cu 10-20 de ani toti jucatorii marelui AC Milan ajungeau la Milanelo cu un autocar, in prezent sportivii vin la antrenamente cu masinile proprii, cele mai multe modele fiind Ferrari si Bentley, insa “obligatoriu cu 30 de minute inante de antrenamente”, dupa cum insista Peloso. “Cand se strang impreuna, sunt precum soldatii. Fac galagie, spun multe glume. Din echipa de astazi a milanezilor Robinho vorbeste cel mai mult si este cel mai glumet. Cel mai cuminte si de treaba este Pirlo. Si Inzaghi e baiat bun”.

Cea mai frumoasa amintire a lui Antore Peloso este ca si pentru patronul sau, Silvio Berlusconi, finala Cupei Campionilor din 1989, impotriva Stelei. “80.000 de italieni au fost pe Nou Camp, un record de prezenta pe un teren neutru”, isi aminteste Peloso. In urma cu aproape 22 de ani, AC Milan invingea cu 4-0 pe Steaua in finala Cupei Campionilor Europeni. Partida s-a jucat pe Nou Camp, stadionul echipei FC Barcelona, in fata a 97.000 de spectatori.

O alta finala memorabila pentru milanezi este meciul castigat in 1994 la Atena impotriva Barcelonei din Liga Campionilor. “Romario (n.red.: unul din atacantii FC Barcelona) nici nu a atins mingea. Mr. Capello a pregatit foarte bine meciul”.

Cat despre jucatorii romani care au activat la AC Milan, Peloso nu i-a uitat pe Florin Raducioiu si Cosmin Contra. “Raducioiu ne-a vizitat pentru documentare in urma cu cateva luni. Face cursuri la scoala de antrenori de la Coverciano”, incheie italianul.

Din culisele AC Milan

Asemenea unui profesor de liceu care se apropie de pensie si rememoreaza anumite intamplari amuzante cu fostii sai elevi, Antore Peloso a acceptat sa faca un scurt bilant despre jucatorii si antrenorii sai preferati din ultimul sfert de veac de istorie a clubului AC Milan.

Cei mai buni antrenori: Arrigo Sacchi, Fabio Capello, Carlo Ancelotti;

Cei mai seriosi jucatori: Andrea Pirlo, Filippo Inzaghi;

Cel mai bun fundas din istorie: Franco Baresi, in centru; Paolo Maldini, la marcaj;

Jucatorii glumeti: olandezul Ruud Gullit (anii ’90) si in prezent brazilianul Robinho;

Jucatorii artisti:
Ruud Gullit canta la bas, Marco Simone, la pian; la fel, Massimo Ambrosini;

Superstitiile si obiceiurile fotbalistilor: nu isi schimba locul din autocar ori de la masa; se joaca des PlayStation;

VEZI GALERIE FOTO de pe stadionul San Siro si imagini cu centrul de pregatire Milanelo.