Grecia a incheiat in luna mai a anului trecut un acord cu UE si FMI, angajandu-se la masuri dure de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar in schimbul unui pachet de finantare externa de 110 miliarde euro. Guvernul nu a reusit insa sa indeplineasca tintele fiscale, iar riscul intrarii statului in default (incapacitate de plata) a crescut tot mai mult, informeaza Mediafax.

Datoria de stat a Greciei este de circa 327 miliarde euro, adica 150% din Produsul Intern Brut.

Lorenzo Bini Smaghi, membru in Consiliul Bancii Centrale Europene, a lansat intr-un interviu pentru Financial Times un avertisment dur legat de default-ul Greciei, afirmand ca restructurarea datoriilor statului in mod ordonat este o chestiune "de basm".

"Daca priviti pietele financiare, de fiecare data cand este mentionat un cuvant ca «restructurare» sau «restructurare de catifea» investitorii parca innebunesc, ceea ce demonstreaza ca asa ceva nu poate avea loc in mod ordonat, cel putin nu in acest mediu. Daca Grecia ar intra in default, bancile elene s-ar prabusi. Tara ar necesita apoi o recapitalizare uriasa - dar de unde ar veni acesti bani?", a aratat Bini Smaghi.

Oficialul italian a adaugat ca Grecia si-ar putea reduce datoriile prin vanzarea de active si reforma sistemelor de impozitare si cheltuieli publice.
"Daca ne uitam la bilantul Greciei, tara nu este in insolventa", a continuat el.

Citeste si:

Premierul elen George Papandreou nu a reusit sa castige sprijinul opozitiei pentru a introduce noi masuri de austeritate, reforme economice si pentru a accelera vanzarea activeor statului, chestiuni cerute de UE si FMI.

Zeci de mii de protestatari au umplut duminica piata Syntagma din centrul Atenei, denuntand intreaga clasa politica si scandand lozinci impotriva FMI si indemnului la austeritate venit din afara tarii.

Potrivit acordului incheiat anul trecut cu UE si FMI, Grecia ar fi trebuit sa se imprumute din nou de pe pietele financiare incepand de anul viitor, insa acest lucru pare putin probabil, asa ca Europa pregateste un nou plan de finantare externa pentru a acoperi perioada 2012-2013. In schimbul banilor, UE cere Atenei noi masuri de austeritate si reforme structurale, dar si un program amplu de privatizari si vanzari de active.

O misiune a UE si FMi se afla la Atena pentru evaluarea programului stabilit cu institutiile financiare internationale. De concluziile misiunii depinde si aprobarea celei de-a cincea transe din imprumutul extern, de 12 miliarde euro.