Institutiile de credit din Europa si-au redus anul trecut expunerea pe Grecia cu 30%, la 136,3 miliarde de dolari, prin refuzul de a innoi imprumuturile, devalorizarea creantelor detinute si transferarea activelor neperformante din bilantul propriu. Insa bancile au inca o expunere totala de aproape 2.000 de miliarde de dolari pe Portugalia, Irlanda, Spania si Italia, potrivit datelor Bancii pentru Reglemente Internationale, preluate de Bloomberg.

Astfel, bancile europene sunt inca foarte vulnerabile la criza din Grecia si ar avea probleme majore odata cu raspandirea problemelor catre alte tari.

"Situatia din Grecia are cu siguranta potentialul de a provoca o catastrofa in sistemul bancar european. Un default al Greciei si ramificatiile acestuia ar fi prea infiorator pentru Europa si pentru sistemul bancar european ca sa poata fi contemplat acum", a declarat Neil Phillips, fund manager la BlueBay Asset Management Londra, care controleaza active de 45 miliarde de dolari.

Cancelarul german Angela Merkel s-a retras saptamana trecuta dintr-o confruntare cu Banca Centrala Europeana care ameninta sa arunce Grecia in primul default de stat din zona euro. Merkel a nuantat solicitarile ca detinatorii privati de obligatiuni de stat elene sa puna umarul la urmatorul bailout al Greciei, perspectiva contestata vehement de BCE. Liderii europeni sunt pregatiti sa incurajeze investitorii la o rostogolire voluntara a datoriilor Greciei, fara a impune un bond swap sau alte forme mai dure de restructurare. Merkel a declarat vineri la Berlin ca va incerca, impreuna cu BCE, sa convinga creditorii Greciei sa participe in mod voluntar la bailout-ul tarii.

Consens privind bailout-ul Greciei. Ce vor Merkel si Sarkozy

Consens privind bailout-ul Greciei. Ce vor Merkel si Sarkozy

Totusi, modul in care Europa va reusi sa urmeze aceasta cale evitand in acelasi timp declararea default-ului pe Grecia de catre agentiile de rating ramane un semn de intrebare, la fel ca abilitatea premierului elen George Papandreou de a convinge parlamentul sa aprobe masurile de austeritate si privatizarile necesare pentru a obtine un nou pachet de finantare externa.

Ministrii Finantelor din zona euro au amanat decizia finala privind urmatoarea transa, de 12 miliarde euro, din acordul incheiat anul trecut cu Grecia, bani fara de care guvernul elen sustine ca va intra in default la mijlocul lunii iulie. Oficialii europeni au aratat ca guvernum remaniat saptamana trecuta de Papandreou trebuie mai intai sa obtina votul de incredere al parlamentului, apoi sa treaca legislatia necesara pentru noile masuri de austeritate si privatizari, pentru a primi transa in timp util.

Transa de 12 mld. euro pentru Grecia a fost amanata

Transa de 12 mld. euro pentru Grecia a fost amanata

Citeste si:

Intrarea Greciei in default pe datoria de stat ar putea conduce la insolventa bancilor elene si la o criza de lichiditate determinata de retragerea masiva a depozitelor, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta de Standard & Poor's.

Analistii considera ca unda de soc provocata de un default al Greciei ar incepe cu majorarea puternica a costurilor de refinantare pentru Irlanda, Portugalia, Spania si, posibil, Italia si Belgia, fapt care ar impiedica incercarile acestor guverne de a-si reduce deficitele bugetare si de a incetini ritmul in care acumuleaza datorii.

Astfel, aceste tari ar putea fi impinse la randul lor catre restructurarea datoriilor. In consecinta, bancile s-ar confrunta cu retrageri masive ale depozitelor, iar capitalul grupurilor financiare ar fi erodat de deprecieri uriase ale activelor. Investitorii ar iesi de pe pietele de capital si ar renunta la moneda euro in cautarea unor active mai sigure. In cel mai rau caz, panica declansata de un default al Greciei ar ingheta pietele de credit, asa cum s-a intamplat dupa falimentul Lehman Brothers in septembrie 2008.

"Daca, la un an de discutii fara concluzii, vom stabili ca trebuie un haircut (restructurarea datoriilor - n.r.), in dimineata urmatoare pietele vor masacra Irlanda, Portugalia si poate alte tari", a declarat saptamana trecuta directorul general al UniCredit, Federico Ghizzoni, intr-o conferinta sustinuta la Viena.

Bancile europene sunt deja afectate, indeosebi in Franta, unde Moody's a anuntat deja ca ar putea reduce ratingurile celor mai mari bani, respectiv BNP Paribas, Societe Generale si Credit Agricole, din cauza expunerii pe Grecia. Fitch avertiza luna trecuta ca si bancile germane ar trebui sa fie ingrijorate.