Oficialii europeni au precizat ca estimeaza plata transei pana la mijlocul lunii iulie. Grecia are nevoie de bani pana la jumatatea lunii viitoare pentru a evita intrarea in default (incapacitate de plata).

Liderii europeni insista ca deblocarea urmatoarei transe sa fie conditionata de aprobarea, de catre parlamentul elen, a unor noi legi privind reforme fiscale si privatizarea activelor statului. Intre timp, populatia elena isi exprima tot mai zgomotos dezaprobarea fata de masurile de austeritate si privatizarile impuse de institutiile financiare internationale.

"Pentru a trece la plata urmatoarei transe, trebuie sa fim siguri ca parlamentul elen va da votul de incredere guvernului si va sustine programul, asa ca decizia va fi luata la inceputul lunii iulie", a declarat ministrul belgian al Finantelor, Didier Reynders.

Moneda euro s-a depreciat usor luni fata de dolar pe pietele asiatice, din cauza amanarii.

Ministrii Finantelor din zona euro au mai aratat, dupa sapte ore de discutii, ca vor intocmi un al doilea program de bailout pentru Grecia. Statul elen a incheiat in luna mai a anului trecut un acord cu UE si FMI pentru un imprumut extern de urgenta de 110 miliarde euro, dar a ratat tintele fiscale din programul economic si are nevoie de extinderea finantarii pentru a nu intra in default in urmatorii doi ani.

Noul plan, care va fi prezentat la inceputul lunii iulie, va cuprinde noi imprumuturi si, pentru prima data, o contributie din partea creditorilor privati ai statului elen, carora li se va cere sa-si mentina expunerea pe Grecia prin achizitii voluntare de noi obligatiuni guvernamentale odata ce titlurile deja detinute vor ajunge la maturitate.

Comunicatul transmis de ministrii europeni nu precizeaza marimea urmatorului pachet de bailout si nici nu da detalii despre amploarea sau tipul contributiei sectorului privat, pe care o descrie drept "substantiala".

Urmatorul acord va avea o valoare de 120 mld. euro

Citeste si:

Surse oficiale din zona euro au declarat pentru Reuters ca urmatorul acord de finantare externa care va fi incheiat cu Grecia se va derula pana la sfarsitul anului 2014 si va avea o valoare de 120 miliarde euro, formata din imprumuturi de urgenta de 60 miliarde euro, o contributie de 30 miliarde euro a investitorilor privati si atragerea a 30 miliarde euro din privatizari.

In incercarea de a castiga consimtamantul Bancii Centrale Europene, care se opune restructurarii datoriilor Greciei pentru a evita un default in zona euro, ministrii Finantelor noteaza ca rostogolirea obligatiunilor detinute de sectorul privat va fi facuta in asa fel incat incapacitatea de plata va fi evitata, chiar si intr-o forma limitata, sau selectiva.

Subliniind faptul ca actuala criza din Grecia a devenit o amenintare pentru stabilitatea globala, ministrul japonez al Finantelor Yoshishiko Noda a declarat ca liderii financiari ai tarilor G7 au discutat pe aceasta tema intr-o teleconferinta sustinuta in weekend.

Premierul elen George Papandreou a cerut duminica grecilor sa sustina masurile de austeritate pentru a evita un default "catastrofal". Intr-o adresa catre parlament, oficialul a cerut natiunii sa accepte cresterile de taxe, reducerile de cheltuieli si planurile de privatizare.

"Consecintele unui faliment violent sau ale iesirii din zona euro vor fi catastrofale pentru populatie, banci si pentru credibilitatea tarii", a afirmat el la inceputul dezbaterii din parlament pentru votul de incredere cerut de noul cabinet, dupa remanierea efectuata saptamana trecuta de Papandreou.
Legislativul va decide marti daca acorda increderea noului guvern Papandreou. Analistii politici considera ca premierul va reusi sa se impuna, insa opozitia populatiei fata de austeritate si privatizari pune situatia sub semnul intrebarii.

Multi investitori cred ca datoria de stat a Greciei, de 340 miliarde euro (150% din PIB), este atat de mare incat programele de bailout gandite de UE si FMI nu vor avea succes si se va impune o solutie mai radicala, precum impunerea unor pierderi masive creditorilor statului elen.