"Prin aceasta lipsa de reactie riscam capacitatea de refinantare a statului, iar consecintele vor fi imediate si serioase. Exista o amenintare iminenta ca Cipru sa se alature mecanismului de sprijin al Uniunii Europene, cu toate dezavantajele presupuse de aceasta varianta", se arata intr-un comunicat transmis de Bank of Cyprus, citat de Mediafax.

Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana, au anuntat, din primavara anului trecut, trei programe multi-anuale de "bailout" pentru Grecia, Irlanda si Portugalia, in valoare totala de 382 miliarde euro.

O interventie in Cipru nu ar pune presiuni semnificative pe resursele financiare ale UE, deoarece economia locala reprezinta numai 0,2% din PIB-ul blocului comunitar, iar nevoile de finantare sunt estimate la cateva miliarde euro pe an.

Un acord international pentru Cipru ar avea insa efecte psihologice neplacute, amintind ca criza datoriilor de stat din zona euro se poate extinde, deoarece problemele unei tari le afecteaza pe celelalte.

Cele trei mari agentii de evaluare financiara, Standard & Poor's, Moody's si Fitch au redus in ultimele luni ratingul Ciprului, deoarece bancile locale au o expunere estimata la 5 miliarde euro pe datoria de stat a Greciei, iar economia cipriota are legaturi comerciale puternice cu cea elena.

Vineri, S&P a retrogradat ratingul Ciprului cu o treapta, la "BBB+", avertizand ca este posibila o noua actiune similara, din cauza "angajamentelor inconsecvente" ale guvernului fata de reducerile de cheltuieli, dar si pe fondul expunerii pe Grecia.

Discutiile pe scena politica cipriota privind reducerea cheltuielilor publice sunt in impas, opozitia acuzand saptamana trecuta guvernul ca revine asupra unor promisiuni de reforma. Cabinetul a demisionat apoi, cedand presiunilor acumulate in urma exploziei devastatoare a unui depozit de munitie care a afectat sever cea mai mare centrala electrica de pe insula, declansand o criza energetica.

Citeste si:

Vestile proaste au continuat sa curga luni dupa publicarea unor date care arata ca deficitul bugetar a crescut puternic in prima jumatate a anului, la 3,47% din PIB dupa metoda cash, de la 1,87% in perioada similara a anului trecut. Veniturile au coborat cu 1,42%, in timp ce cheltuielile au urcat cu 9,15%.

Autoritatile au anuntat anterior ca tintesc un deficit bugetar consolidat de maximum 4% din PIB pentru 2011, fata de 5,3% din PIB anul trecut.

Prognoza a fost facuta insa inaintea exploziei din 11 iulie, care ar putea costa statul pana la 3 miliarde euro, potrivit estimarilor partidelor de opozitie. Evaluarile preliminare derulate de Ministerul Finantelor au condus la reducerea prognozei de crestere economica pentru acest an la zero, de la plus 1,5%.

Randamentele obligatiunilor guvernului cipriot cu maturitatea la zece ani au crescut luni la 10,54%, de la 9,71% vineri si circa 6,2% la mijlocul lunii mai.

Purtatorul de cuvant al guvernului, Stefanos Stefanou, a declarat saptamana trecuta ca statul si-a asigurat deja necesarul de finantare pana la sfarsitul acestui an la dobanzi mai mici decat randamentele de acum de pe pietele secundare. Totodata, oficialul a insistat ca interventia externa poate fi evitata.

Analistii considera ca Ciprul nu poate continua sa se finanteze din piete pe termen lung la actualele dobanzi. Contractele credit default swap (CDS) pe obligatiunile guvernamentale cipriote, folosite de investitori drept asigurare impotriva intrarii tarii in default (incapacitate de plata), au atins luni maximul record de 7,07 puncte procentuale, de peste trei ori peste nivelul din ianuarie, si se apropie de cifrele afisate in cazul tarilor europene aflate in situatii dificile, potrivit datelor Markit.

Bank of Cyprus este cea mai mare banca din Cipru si este prezenta si in Romania.