Sambata nu a fost o zi buna pentru a fi un simplu deponent rezident la o banca din Cipru, o tara care are in comun o moneda cu Germania. Cipriotii si rezidentii straini sunt in stare de soc dupa anuntarea unui acord cu UE asupra unui plan de salvare de miliarde de euro ce include o taxa fara precedent asupra depozitelor bancare, o situatie ce aminteste de perioada care a urmat dupa falimentul Lehman Brothers.
Economia statului insular Cipru s-a dezvoltat in ultimii ani, perioada in care a devenit un centru financiar international, pe modelul urmat de Irlanda sau al Islanda. Cipru a mers chiar mai departe decat cele doua state nordice-vestice. Bancile sale au oferit pe scara larga conturi nerezidentilor si au devenit renumite pentru serviciile lor de „calitate” in ceea ce priveste politica de confidentialitate a clientilor, intr-o tara unde ratele de impozitare erau, de asemenea, foarte scazute.

Cum in economie speculatia tinde sa inlocuiasca munca, strategia Ciprului a functionat atat de bine incat industria bancara din micul stat insular a crescut la aproape opt ori, comparativ cu dimensiunea produsul intern brut (PIB) al tarii, in perioada de boom economic. In decembrie anul trecut, industria bancara inca insuma mai mult de sapte ori PIB al Ciprului, in valoare totala de 17,5 miliarde de euro. Un aport important la „explozia” industriei bancare din Cipru l-au avut si magnatii rusi, care in cautarea unui climat „cald” si „prietenos” in ceea ce priveste rata impozitarii si cultura locala, dezvoltata de religia ortodoxa, au plasat nu mai putin de 20 de miliarde de euro in depozite.

Dar, cand ai asa multi bani la indemana peste noapte, trebuie sa mai si imprumuti pentru ca astfel nu se inmultesc de la sine, iar rusul iti bate maine-poimaine la usa. Bancile cipriote s-au gandit ca cel mai bine ar fi sa imprumute masiv la vecinii greci - care raportau catre Uniunea Europeana informatii masluite despre starea economiei lor nationale - , lucru ce s-a dovedit falimentar. Astfel, industria bancara cipriota a suferit pierderi semnificative, in contextul expunerii masive pe Grecia, atunci cand valoarea contabila a obligatiunilor elene a fost redusa, deoarece s-a dovedit ca acestea erau mult supraevaluate comparativ cu valoarea de piata.



Nu a durat mult de la evenimentele din Grecia, si Cipru a trebuit sa solicite un "bailout"-ul autoritatilor europene in iunie anul trecut, nu inainte de a apela la masuri de austeritate, pentru limitarea costurilor legate de pensii si acordarea mai judicioasa a ajutoarelor sociale. Autoritatile au redus, de asemenea, salariile din sectorul public si au restrans cheltuielile cu alocatiile pentru copii si granturile destinate studentilor. Situatia era insa foarte serioasa. Faptul ca guvernul nu putea accesa pietele de capital reprezenta o problema complicata de riscurile la care sunt expuse bancile.

Temerile ca economia cipriota ar putea avea nevoie de ajutor financiar international s-au amplificat din iulie anul trecut, cand o explozie a afectat cea mai mare centrala energetica din tara. Guvernul condus de comunisti nu a stat pe ganduri si si-a dat acordul pentru ca Ministerul de Finante sa ia un imprumut de 2,5 miliarde de euro din Rusia, pentru refinantarea unor datorii ajunse la maturitate. Nu a fost posibila insa si incheierea unui acord de refinantare cu autoritatile europene. Dupa alegeri, noul guvern conservator a reinceput negocierile, iar troica FMI, UE si BCE au trimis si o misiune in Cipru pentru a incepe analiza tehnica a necesarului de finantare.

Noul presedinte al Ciprului, Nicos Anastasiades, a promis imediat ca va face eforturi pentru incheierea unui acord cat mai repede, pentru a sustine sistemul bancar care are nevoie de o finantare de 8 pana la 10 miliarde de euro. Pachetul total de finantare urma sa urce la 17 miliarde de euro, acoperind si necesarul de finantare a Guvernului. Imprumutul ar fi fost echivalent cu productia anuala a Ciprului. De asemenea, noul guvern a fost de acord sa evalueze cum implementeaza bancile din Cipru politicile de spalare a banilor, concesie menita sa linisteasca Germania, care a atras atentia asupra procedurilor suspicioase pe care bancile cipriote le deruleaza, insula fiind un paradis fiscal pentru multe afaceri si fonduri de investitii.

"Bailout" de 10 miliarde euro si ceva in plus...


Asadar, ministrii Finantelor din zona euro au convenit sambata un acord de "bailout" in valoare de 10 miliarde euro pentru Cipru, cea de-a cincea tara din zona euro care are nevoie de sprijin international pe fondul crizei datoriilor de stat izbucnita la finele lui 2009 in Grecia. Acordul include o taxa fara precedent asupra depozitelor bancare din Cipru. Astfel, statul va prelua 6,75% din depozitele mai mici de 100.000 de euro (pragul de garantare la nivelul zonei euro), respectiv 9,9% din depozitele care depasesc aceasta valoare. Detinatorii de depozite afectati urmeaza sa primeasca drept compensatie actiuni la banci cu valoare pierderii, odata ce sistemul bancar va fi recapitalizat.

"Aceasta masura va genera fonduri de 5,8 miliarde euro, pe langa imprumuturile de urgenta", a declarat sambata ministrul olandez al Finantelor Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogroup, dupa 10 ore de discutii la Bruxelles. La randul sau, ministrul cipriot de Finante Michael Sarris a declarat ca planul convenit este "cel mai putin oneros" dintre variantele luate in calcul. Deponentii sunt obligati astfel sa contribuie cu 5,8 miliarde de euro de salvarea industriei bancare din Cipru.



Oare cum aratau celelalte variante, daca actualul plan presupune oricum multe conditii antisociale si nu obliga bancile sa suporte costul programului. Taxa asupra depozitelor bancare va afecta atat economiile populatiei cipriote, cat si averea pastrata de rusi in bancile din Cipru. Unele bancomate au ramas fara bani dupa ce cipriotii s-au grabit sa-si retraga depozitele. Insa, fondurile aferente taxei speciale au fost insa inghetate imediat in conturi.

Taxa va fi aplicata inainte de redeschiderea bancilor cipriote, inchise luni pentru o sarbatoare nationala. Sarris a afirmat ca transferurile electronice vor fi de asemenea limitate pana marti. Presedintele Nicos Anastasiades si Parlamentul cipriot s-au angajat sa valideze si sa ratifice de urgenta acordul controversat, inainte de redeschiderea bancilor, marti.

Egalitatea de sanse, o solutie a perdantilor


Ar trebui sa fii extrem de naiv sa crezi ca atat Comisia Europeana, cat si si BCE nu aveau informatii clare despre ceea ce se intampla cu industria bancara din Cipru, de-a lungul anilor. Problemele din Cipru sunt strans legate de cele din Grecia si au fost mult timp aproape la fel de evidente. La fel de evident este si faptul ca aceasta decizie nu este o parte a unei strategii gandita pe termen lung care a fost elaborata in cadrul consultarilor constructive dintre UE, FMI si guvernul cipriot. Totul indica spre o masura de ultima instanta, disperata, nascuta dintr-o amanare continua si santaj.

Ciprul a acceptat sambata dimineata taxa fara precedent in UE asupra depozitelor bancare dupa ce BCE a amenintat ca va impinge tara in default prin retragerea liniilor de finantare cu Laiki, a doua mare banca cipriota, potrivit presedintelui Nicos Anastasiades. "Ne-am intalnit cu decizii care fusesera deja luate", a afirmat acesta, incercand, "sa se spele pe maini", in fata populatiei. Partidul Democrat (Diko), care l-a sustinut pe Anastasiades la alegerile prezidentiale din luna februarie, a cerut populatiei sa pastreze calmul, precizand ca Ciprul a fost "santajat" la sedinta Eurogroup.

Anastasiades a afirmat ca Bank of Cyprus si Laiki Bank, cele mai mari banci din Cipru, s-ar fi prabusit imediat daca BCE ar fi oprit linia de finantare catre Laiki. Liderul cipriot a afirmat ca Ciprul avea de ales intre "un scenariu catastrofal, cu faliment dezordonat, sau un scenariu cu o gestionare dureroasa, dar controlata a crizei". Astfel, "mii de intreprinderi mici si mijlocii si alte firme ar fi ajuns la faliment, sectorul serviciilor ar fi riscat colapsul total, cu o posibila iesire din zona euro", urmata de o devalorizare cu cel putin 40% a lirei cipriote, odata readaptate, a spus presedintele.

In fapt, UE insasi a constatat ca dispune de o plaja redusa de optiuni: fie sustine intreg fondul de salvare - o optiune pe care germanii o refuzau din start - fie afecteaza deponentii din Cipru. Avand in vedere echilibrul de forte din zona euro, nu este nici o surpriza faptul ca, in aceast lupta, Germania a castigat si Cipru pierdut. Si au castigat murdar, fortand o sesiune de noapte lunga si tensionata de negocieri, in care Anastasiades a fost pus la zid si i s-a prezentat ceea ce s-ar putea numi o oferta de nerefuzat. Fie impune taxe pe depozite, fie vor deveni oricum lipsite de valoare atunci cand BCE taie finantarea bancilor cipriote, o decizie care ar putea - prin devalorizare si insolvabilitate - sa aduca pierderi depozitorilor de pana la 60%, in opinia lui Felix Salmon, Reuters.

Marele castigator aici este BCE, care a extins o multime de linii de credit pentru bancile cipriote dubios de solvabile si care suporta in nici un fel costurile acestui bailout, desi industria bancara l-a provocat. Desigur, exista multe fondurile speculative care probabil au pariat ca Cipru nu va intra in default si care acum, probabil isi desfac sampania.

Sentimentul disfunctionalitatii in actuala configuratie a lumii are ca baza tinte nenaturale, de genul asteptarilor pietei. Ordinea devine o problema de ambitii personale transferate formulelor de putere (de exemplu UE). Pe acest teren statele se sacrifica in gestiunea pietelor, pe cand pietele ocupa pozitiile deciziei democratice. Apare un mecanism global prin care pietele impun functiile statului. Lumea s-a fixat in modul solutiilor de supravietuire reprezentat de principiul scopul scuza mijloacele. Inovarea nu mai are miza cresterii productivitatii factorilor, ci speculatia ca sursa a valorii adaugate. In acest univers centrat pe castig, omul ajunge doar un corp derizoriu.

Recursul la interventionismul statului in salvarea pietelor este, in acest context, tolerabil. Reactia lenta a statului epuizat financiar de a asigura continua sustinere a apetitului pentru castig al pietelor tocmai salvate este insa de netolerat. Statele ajung sa se indatoreze pentru evitarea esecului pietelor si sa se supraindatoreze pentru asigurarea profitabilitatii pietelor. Economia nu mai cunoaste metoda concurentei pe piete, ci concurenta pietelor pentru controlul functiilor statului. Un stat este bun doar daca devine anexa pietelor. In rest este declarat falimentar. (Marin Dinu)

Astfel, cetateanului nu-i ramane decat sa traiasca intre ecartul dintre indatorarea statului si profitul pietelor. Va trai pe credit, va respira pe credit, va manca pe credit, se va imbraca pe credit, va vorbi pe credit, se va ruga pe credit. Piata proclama: Statul sunt Eu!

Politicienii germani aplauda conditiile dure ale acordului cu Cipru

Conditiile dure impuse Ciprului de ministrii Finantelor din zona euro, precum taxa speciala asupra depozitelor bancare, au fost laudate de politicienii germani de toate culorile politice, iar acordul este considerat un succes pentru ministrul Finantelor Wolfgang Schaeuble. "Germania a reusit determine tratarea adecvata a motivelor sale de ingrijorare, atat in interesul Europei, cat si al contribuabilului german", afirma politicienii germani.

Taxarea depozitelor bancare nu se va repeta in UE

Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Olli Rehn, a declarat ca taxa speciala asupra depozitelor bancare instituita in Cipru in cadrul programului de finantare externa agreat de zona euro nu se va repeta.

Oficialul a adaugat ca nu se asteapta la o reactie adversa a pietei dupa anuntarea taxei fara precedent in UE asupra depozitelor bancare din Cipru. "Fortele din piata inteleg ca marimea problemei sectorului bancar cipriot si riscurile de acolo erau atat de mari incat am fost nevoiti sa luam masuri foarte substantiale. O astfel de taxa de stabilitate este in mod clar o varianta mult mai buna din punctul de vedere al stabilitatii financiare si al cetatenilor ciprioti decat un bail-in (sprijinirea unei banci ajunsa in pragul falimentului prin impunerea de pierderi detinatorilor de obligatiuni - n.r.) la scara larga, care ar fi condus la consecinte foarte haotice in economia cipriota".









Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri