Premierul ungar, Viktor Orban, a reusit sa treaca multe masuri controversate in ultimul an, insa cea mai recenta decizie, de a reduce gradul de imprumutare in valuta pe cheltuiala bancilor, ar putea fi prea mult, se arata intr-o analiza Reuters, preluata de Mediafax.

Orban a adoptat o serie de "masuri neortodoxe" de cand a venit la putere, in mai 2010, obligand companiile mari si bancile sa suporte in mai mare masura decat in restul Europei costurile revenirii economice dupa criza din 2008-2009.

In mod normal, increderea investitorilor in Ungaria ar fi scazut, insa se pare ca cresterea economica si dorinta autoritatilor de a reforma un sistem public "umflat" au impiedicat pana acum plecarea capitalului strain.

Printre cele mai controversate masuri ale guvernului Orban se numara suspendarea acordului cu Fondul Monetar International, nationalizarea a 14 miliarde de dolari din activele fondurilor de pensii private si suplimentarea taxelor pentru banci si companiile mari.

Economistii anticipeaza insa ca masura de a permite populatiei sa ramburseze integral creditele in valuta la cursuri de schimb preferentiale este mult mai riscanta decat masurile de pana in prezent.

Ea ar putea conduce la reducerea ratingului de tara, slabirea cresterii economice, plecarea unor banci din Ungaria si descurajarea unor investitori straini din alte sectoare.

Orban vrea sa permita populatiei sa plateasca imprumuturile in franci si euro la rate de 180 forinti pe franc si 250 forinti pe euro, cu mult sub cursurile actuale de pe piata, de 237 forinti pe franc, respectiv 286 forinti pe euro.

Bancile ar inregistra astfel pierderi importante, unele avand nevoie de majorari de capital, iar creditarea in general va avea de suferit.

Orban si partidul de guvernare Fidesz nu ar avea o problema cu reasezarea pietei bancare, desi sectorul financiar global este sub presiune pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro.

"In acest moment, pleaca din tara o parte semnificativa a banilor pe care ii castiga bancile straine in Ungaria, deci nu avem nimic de pierdut. Unele banci straine pleaca din Ungaria chiar acum, in timp ce altele se pregatesc sa vina. Nu stiu de vreo tara care sa fi ramas fara banci, dar stiu ca in unele locuri sunt mai multe banci decat ar trebui", a declarat miercuri premierul ungar.

El a subliniat ca, asa cum bancile straine sunt sprijinite de marile grupuri financiare, bancile cu capital ungar, OTP si FHB, vor fi sustinute de guvern, daca va fi nevoie, afirmatie care reconfirma opinia premierului ca bancile locale ar trebui sa fie mai puternice decat cele straine.

O buna parte din populatie ar putea subscrie la retorica anti-banci a premierului, desi institutiile de credit au amenintat ca vor da in judecata guvernul ungar la diverse curti europene daca va aplica decizia privind cursul preferential.

Insa consecintele masurii ar putea fi greu de suportat pentru economie, daca alti investitori, de care guvernul are nevoie pentru generarea de locuri de munca, ar fi descurajati de perceptia unui mediu de afaceri impredictibil, unde executivul se poate amesteca in credite si alte contracte intre parti private.

Citeste si:

Soldul urias de credite in valuta al Ungariei, majoritatea contractate de populatie in timpul boom-ului economic care a luat sfarsit in 2008, face ca tara sa fie vulnerabila la fluctuatiile cursului de schimb valutar si limiteaza spatiul de manevra al bancii centrale, care trebuie sa pazeasca intr-una forintul.

Planul guvernului este de a reduce expunerea si, implicit, vulnerabilitatea valutara, facand in acelasi timp loc pentru reducerea dobanzii de politica monetara pe termen lung si pentru revigorarea creditarii in forint.
Riscurile sunt insa substantiale.

"Din punct de vedere al cresterii economice, daca bancile vor inregistra pierderi mari, creditarea va cadea, apasand pe cererea interna, pe crestere si pe forint, aspecte care prevaleaza impactul costului mai mic al serviciului datoriei", se arata intr-o analiza a Goldman Sachs, cea mai puternica banca americana de investitii.

Impactul masurii depinde insa de numarul de persoane care isi permit sa participe la program folosind economiile detinute si de gradul in care bancile vor fi dispuse sa ofere credite competitive in forinti pentru refinantare.

Orban estimeaza ca pana la 300.000 de familii ar putea opta sa-si plateasca integral datoriile in valuta, la cursurile preferentiale, din propriile economii, insa admite ca participarea ar putea fi mult mai mare. Cei interesati pot solicita pana la sfarsitul anului sa intre in program.

Soldul total al creditelor populatiei in valuta, majoritatea in franci elvetieni, este de circa 5.600 miliarde forinti (26,6 miliarde de dolari), conform datelor de la sfarsitul lunii iulie. Daca 20% din aceasta suma ar fi rambursata la curs preferential, pierderile bancilor ar putea totaliza peste un miliard de euro.

Masura ar putea ameninta totodata stabilitatea sistemului financiar din punct de vedere valutar, deoarece ar conduce la deprecierea puternica a forintului.

"Recomandam cumpararea de euro contra forinti la nivelurile actuale, cu o posibila tinta pe termen scurt la 295 forinti pe euro", a transmis UniCredit clientilor in aceasta saptamana.

Cu cat vor participa mai multe persoane, cu atat se va deprecia forintul mai mult fata de euro si dolar, determinand si mai multi debitori in valuta sa opteze pentru restituirea datoriilor la curs preferential.

In alta ordine de idei, bancile se vor confrunta cu o alegere dificila. Pe de o parte, ar putea refuza sa promoveze creditele in forinti, deoarece adoptarea masiva a acestor produse le-ar umfla si mai mult pierderile cauzate de rambursarile la rata fixa.
Pe de alta parte, rambursarea in masa a creditelor va deschide puternic piata imprumuturilor in moneda locala, si neparticiparea la acest "boom" le va taia din cota de piata.

"Desi sistemul ca intreg ar avea mai putin de pierdut daca bancile nu vor promova creditarea in forinti, luate individual institutiile de credit care vor oferi primele astfel de promotii vor avea de castigat", noteaza UniCredit.

Unii analisti considera ca potentialul impact negativ asupra cresterii economice si asupra pietei financiare locale ar putea conduce la reducerea ratingului de credit al Ungariei intr-un scenariu pesimist, desi tara are excedent de cont curent, excedent comercial si un deficit bugetar de sub 3% din PIB, nivel rareori intalnit in Europa.

Cursul de schimb forint/franc a crescut de la 160-170 unitati in perioada 2006-2008 la peste 180 unitati la sfarsitul anului 2009, 222 unitati la finele anului trecut, respectiv la 236,17 unitati la sfarsitul lunii iulie. In august, francul s-a apreciat la peste 250 de forinti, odata cu volatilitatea extrema resimtita in prima parte a lunii pe pietele financiare, dupa reducerea ratingului de credit al SUA de catre Standard & Poor's.