Proiectul Nabucco a fost initiat la inceputul anului 2002, cand au avut loc discutii preliminare intre OMV Austria si BOTAS Turcia.
OMV a abordat apoi MOL Ungaria, Transgaz Medias si Bulgargaz Bulgaria, iar in luna octombrie a aceluiasi an a fost semnat acordul de cooperare intre cele 5 companii, in baza caruia a fost realizat studiul de fezabilitate pentru construirea gazoductului dorit de UE pentru reducerea dependentei de gaze fata de Rusia, scrie Mediafax.

Numele "Nabucco" a fost preluat de la opera cu acelasi nume semnata de Giuseppe Verdi, partenerii fiind inspirati de un spectacol la care au asistat, la Opera din Viena, dupa intalnirea din octombrie 2002.

La sfarsitul anului 2003 a fost incheiat un acord de granturi intre cei cinci parteneri asociati proiectului si Comisia Europeana, pentru ca in 2004 sa fie infiintata, la Viena, compania de proiect Nabucco Gas Pipeline International.

Cinci ani mai tarziu, in ianuarie 2009, Nabucco a castigat angajamentul politic total al Uniunii Europene si al guvernelor din tarile de tranzit.
La jumatatea aceluiasi an a fost semnat, la Ankara, acordul interguvernamental intre Austria, Ungaria, Romania, Bulgaria si Turcia, prin care a fost armonizat cadrul legal pentru constructia proiectului, garantand conditii stabile, de egalitate, pentru toti partenerii si clientii din proiect.

In 2010 au fost infiintate in tarile de tranzit companiile nationale Nabucco, iar acordul interguvernamental a fost ratificat de parlamentele celor cinci state.

Consortiul a transmis oferta catre Sah Deniz in septembrie 2011, pe care a actualizat-o in mai 2012, dupa adoptarea variantei Nabucco West.

Nabucco West a aparut ca urmare a construirii gazoductului TANAP, care leaga zacamantul Sah Deniz, din Marea Caspica, de granita europeana a Turciei.

Tot in 2012 s-a vorbit despre retragerea Ungariei din proiect si preluarea participatiei MOL de catre Bayerngas, ipoteza care insa nu s-a materializat.

Anul 2013 a adus iesirea grupului german RWE din proiect, inlocuit la scurt timp de gigantul franco-belgian GDF Suez.
Astfel, Nabucco urma sa aduca in Europa gaze naturale extrase din Marea Caspica, prin Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria. Pe teritoriul Romaniei avea sa treaca un tronson de 475 kilometri, prin judetele Dolj, Mehedinti, Caras-Severin, Timis si Arad. Actionarii consortiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta).

Consortiul Nabucco a cheltuit pana in prezent, pentru dezvoltarea proiectului, mai putin de 5% din valoarea investitiei, declara in luna mai a cestui an, la Bucuresti, intr-o conferinta, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, fara sa mentioneze o suma.

Oficialii Nabucco nu au precizat nivelul investitiei in Nabucco Vest, iar ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a afirmat atunci ca nu are de unde sa stie cati bani a cheltuit Romania in legatura cu acest proiect.

La aceeasi conferinta, oficialii prezenti s-au aratat insa increzatori in sansele de succes ale proiectului pana in ultimul moment.
"Pentru moment nu ne punem probleme esecului, ne-am pregatit pentru succes", a spus Mitschek in luna mai.

Timp de mai multi ani, principalul concurent al Nabucco pe coridorul sudic de transport al gazelor a fost considerat proiectul South Stream, pregatit de grupul rus Gazprom. Gazoductul Nord Stream, care conecteaza Rusia si Germania prin Marea Baltica, a fost insa prioritar pentru partea rusa, fiind dezvoltat rapid, in timp ce South Stream a ramas in stadiu de proiect.

South Stream vizeaza transportul de gaze rusesti catre Europa prin Marea Neagra, pana in Bulgaria, inceperea lucrarilor la partea offshore fiind programata pentru al doilea trimestru al anului viitor.

Liderul rus Vladimir Putin a ironizat in 2008 ideea de concurenta intre South Stream si Nabucco, invocand tocmai absenta unui furnizor de gaze.

"Poti construi unul, doua trei sau chiar cinci gazoducte. Intrebarea este ce gaze transporti prin ele si de unde le iei. Daca cineva vrea sa sape in pamant si sa ingroape niste fier acolo, sub forma unei conducte, nu avem nimic de obiectat. Nu poate exista concurenta atunci cand un proiect are gaze, iar celalalt nu", a afirmat Putin.

Proietul gazoductului Nabucco era privit de Uniunea Europeana drept o solutie pentru diversificarea alimentarii cu gaze a continentului. Dupa 12 ani de discutii, studii si negocieri aprinse cu furnizorii de gaze din Asia, in principal Azerbaijanul, proiectul este sortit esecului.
OMV, liderul al consortiului, a anuntat miercuri ca grupul de la Sah Deniz nu a selectat Nabucco Vest ca ruta de transport al gazelor naturale catre Europa.

Citeste si:

Grupul austriac a precizat ca volumul ridicat de "munca de calitate" si eforturile facute pentru realizarea Nabucco vor servi in beneficiul unor viitoare proiecte.

Anuntul este echivalent cu esecul proiectului, din moment ce consortiul de la Sah Deniz era singurul furnizor de gaze implicat in discutii cu partenerii Nabucco.

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, a declarat joi, la Gandul.live, ca sunt sanse bune ca decizia Sah Deniz sa fie favorabila proiectului Nabucco Vest, dar Romania trebuie sa fie pregatita cu alternative daca va fi ales TAP.

El a aratat ca in cazul in care va fi selectionat TAP, prin care gazul azer va fi livrat spre Italia prin Grecia, atunci Romania are pregatite solutii alternative cum ar fi realizarea ulterioara, decalata, a Nabucco Vest, dar si exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagra si a gazelor de sist.

Ministerul Afacerilor Externe a catalogat joi drept "premature si speculative" informatiile si comentariile aparute recent privind o decizie a consortiului care exploateaza zacamantul azer de la Sah Deniz de a transporta gazele prin conducta TAP, in detrimentul proiectului Nabucco Vest.

Conducta TAP (Trans-Adriatic Pipeline) face legatura intre Turcia si Italia, tranzitand Grecia, Albania si Marea Adriatica. Proiectul TAP este dezvoltat de companiile Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).

Initial, Nabucco urma sa transporte anual 31 miliarde metri cubi de gaze si sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime totala de 3.300 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria, si o capacitate mai redusa, de pana la 24 miliarde metri cubi pe an. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

Azerbaijanul era singurul potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, avand in vedere sanctiunile economice impotriva Iranului.
Exploatarea gazeifera de la Sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia). Statoil este de asemenea unul dintre partenerii TAP.

Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, dupa retragerea grupului Gazprom din cursa, potrivit presei internationale. Privatizarea DESFA a fost unul dintre obiectivele convenite in acordul de finantare externa incheiat de Grecia cu UE si FMI.

Pentru a putea aduce gazele din Marea Caspica in Europa, Nabucco Vest ar urma sa le preia din gazoductul TANAP, care porneste de la zacamantul Sah Deniz si ajunge pana la granita europeana a Turciei. Partenerii Nabucco Vest au purtat discutii cu actionarii TANAP pentru interconetarea celor doua conducte.

Inceperea lucrarilor la Nabucco era programata pentru anul 2015, iar primele livari urmau sa fie facute in 2018-2019.

Romania consuma anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurata in proportie de aproape 80% din productia interna. Diferenta este importata din Rusia, prin intermediari, la preturi ridicate.

Cea mai mare parte a gazelor rusesti care ajung in Europa tranziteaza Ucraina.

Neintelegerile dintre Rusia si Ucraina privind pretul gazului si conditiile in care tranziteaza teritoriul ucrainean au cauzat mai multe crize de alimentare a Europei. Aproximativ un sfert din necesarul de gaye al UE este asigurat de Gazprom.

Exporturile catre Europa au fost intrerupte in doua randuri, in 2006 si la inceputul lui 2009, din cauza disputelor dintre Moscova si Kiev pe tema preturilor platite de Ucraina si datoriilor companiei de stat Naftogaz catre Gazprom

La inceputul anului 2009, Gazprom a oprit gazele catre Ucraina timp de trei saptamani incepand de la 1 ianuarie 2009, decizie care a afectat si Romania.