Pretul petrolului a scazut, la sfarsitul saptamanii trecute, sub pragul de 54 de dolari pe baril, in conditiile in care temerile legate de rezervele de titei s-au risipit, dar avertismentele privind viitoarele scumpiri persista, relateaza BBC.

In debutul sedintei bursiere din ultima zi a saptamanii precedente, la Bursa din Statele Unite, preturile au scazut cu 14 centi pe baril, pana la 53,97 dolari. La Londra, petrolul de tip Brent se tranzactiona in scadere cu 56 de centi, pana la 53,48 dolari pe baril.
Ultimele date, publicate saptamana trecuta de Guvernul american, arata ca rezervele interne de petrol sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. In acelasi timp, insa, Fondul Monetar International (FMI) a avertizat ca pretul mare al petrolului reprezinta un "soc permanent" pentru intreaga lume.

In raportul bianual al Fondului, Raghuram Rajan, economist-sef, a precizat ca petrolul s-ar putea tranzactiona intre 39 si 56 de dolari pe baril (la valoarea din prezent a dolarului), pentru urmatorii 25 de ani. FMI estimeaza ca cererea mare va reprezenta o continua presiune asupra preturilor.

China ar putea avea nevoie de 18,7 milioane de barili pe zi, pana in 2030, in crestere fata de 6,4 milioane de barili in prezent, apreciaza specialistii FMI. Cererea globala ar putea avansa la 138,5 milioane de barili pe zi, comparativ cu 82,4 milioane de barili in prezent, mai sustin economistii Fondului, adaugand ca cererea de petrol de la producatorii OPEC (cartelul tarilor exportatoare de petrol) urmeaza sa creasca de peste doua ori. "Pe scurt, o sa fie un drum greu", a spus Rajan. El a adaugat, insa, ca scenariul pretului de 100 de dolari pe barilul de petrol este putin probabil. In urma cu o saptamana, pietele au fost zdruncinate de un raport al societatii Goldman Sachs, care avertiza cu privire la scumpirea titeiului pana la 105 dolari pe baril.

Intre timp, preturile au scazut cu sapte procente, de la recordul de 58,28 dolari, consemnat la inceputul saptamanii trecute, la Bursa din New York. Cresterea costurilor energiei a determinat OPEC - sursa a o treime din petrolul produs la nivel mondial - sa majoreze productia cu 500.000 de barili pe zi, pana la o cota de 27,5 milioane de barili, sugerand, in acelasi timp, ca o alta majorare a productiei ar putea avea loc in iunie.

BCE se teme de scumpirea titeiului

Banca Centrala Europeana (BCE) si-a exprimat temerile cu privire la impactul scumpirii petrolului, admitand ca avansul economic din Europa a ramas fragil, transmite Financial Times. BCE a cerut, astfel, consumatorilor sa devina mai "economi". Comentariile presedintelui BCE Jean-Claude Trichet au marcat o schimbare de ton si a urmat recentilor indicatori care sugerau ca expansiunea economica se incetineste dupa redresarea usoara de la inceputul anului.

In discursul rostit in urma reuniunii lunare in vederea stabilirii dobanzilor - in cadrul careia s-a decis mentinerea ratei de doi la suta, pentru a 22-a luna consecutiv - Trichet a declarat ca scumpirea petrolului va afecta cresterea economica la nivel mondial.

Presedintele BCE se asteapta ca producatorii de titei sa reactioneze in mod responsabil, iar consumatorii sa fie "responsabili pe deplin in ceea ce priveste consumul de energie". Trichet a mai precizat ca estimeaza o crestere continua si moderata a economiei din zona euro, dar ca inca asteapta o confirmare. Limbajul BCE este "lipsit de speranta, mai degraba dezamagit", a apreciat Julian Callow, economist in cadrul societatii Barclay’s Capital, care a afirmat ca declaratiile lui Trichet pe tema energiei "aduc aminte de anii '70".

Moneda americana avanseaza fata de euro si yen

Spre sfarsitul saptamanii trecute, dolarul s-a apropiat de cel mai ridicat nivel de tranzactionare din ultimele doua luni, in raport cu euro, si la cel mai inalt nivel din ultimele cinci luni si jumatate, fata de yenul japonez, relateaza Reuters. Moneda americana a castigat teren, ajutata de estimarile potrivit carora dobanzile la dolari vor fi din ce in ce mai avantajoase comparativ cu cele practicate pentru alte valute.

Operatorii bursieri au profitat de comentariile reprezentantilor Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) si de scaderea pretului petrolului si au majorat cotatia dolarului. Astfel, dolarul se tranzactiona in crestere cu 0,25 de procente, la 1,2820 unitati per euro, apropiindu-se de cea mai mare valoare din ultimele doua luni, de 1,2800 dolari, atinsa la inceputul saptamanii.

Moneda americana si-a consolidat pozitia si in raport cu yenul japonez, tranzactionandu-se la 108,66 yeni pe unitate, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni si jumatate, de 108,90 yeni, atins tot saptamana trecuta.

Deutsche Bank si Merrill Lynch mizeaza pe deprecierea dolarului

UBS AG, Deutsche Bank si Merrill Lynch, trei dintre cei mai mari traderi de pe piata valutara de 1,9 mii de miliarde pe zi, estimeaza ca dolarul isi va relua declinul, pana la sfarsitul anului, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg. Morgan Stanley si Credit Suisse First Boston sustin, insa, contrariul. Potrivit mediei estimarilor a 49 de operatori bursieri, la data de 31 decembrie, dolarul se va deprecia pana la 1,35 de unitati per euro, respectiv 99 de yeni japonezi. In primele trei luni ale acestui an, dolarul a consemnat cele mai bune performante semestriale din 2001 si pana in prezent, in raport cu moneda japoneza, avansand cu 4,5, respectiv 4,4 procente.

Aprecierea dolarului se va opri, in conditiile in care investitorii isi vor orienta atentia asupra deficitului comercial si de cont curent record al SUA, in defavoarea dobanzilor, a apreciat Trevor Dinmore, vicepresedinte al diviziei de strategie valutara din cadrul Deutsche Bank, Londra.

Fata de euro, moneda americana a recuperat, in primul semestru al acestui an, peste jumatate din cele 8,2 procente pierdute in precedentele trei luni.
Avansul dolarului de la nivelul minim record de 1,3666 unitati per euro, atins la 30 decembrie, este mai degraba "o etapa de corectie decat o tendinta", a afirmat Mansoor Mohi-Uddin, directorul diviziei de strategie valutara din cadrul UBS, Londra.

Acesta estimeaza ca moneda americana se va deprecia pana la 1,40 dolari per euro, respectiv 105 yeni pe unitate - aceeasi estimare pe care a facut-o si la sfarsitul anului trecut. Economistii de la Morgan Stanley apreciaza, insa, ca dolarul isi va consolida pozitia pana la 1,26 de unitati per euro, pana la sfarsitul anului - nivel ce nu a mai fost atins din octombrie 2004 si pana in prezent - respectiv 98 de yeni.