Belgia, Suedia, Germania, Luxemburg si Marea Britanie ocupa primele locuri in topul tarilor cu cele mai mari costuri ale fortei de munca, arata un sondaj citat de EUobserver. In statele UE din Europa Centrala si de Est, costurile sunt de sub un sfert din cele ale vecinilor vestici.

Sondajul realizat de societatea Mercer Human Resource Consulting, specializata in drepturile salariale ale angajatilor, arata ca in Uniunea Europeana, ca intreg, costurile fortei de munca sunt cu 15 la suta mai mici decat in Statele Unite.
Cu toate acestea, daca se exclud din calcul noile membre UE, in tarile din Europa de Vest, costurile sunt cu 23 la suta mai mari decat in Statele Unite.
"Exista temeri legate de continuarea investitiilor americane in Uniunea Europeana. Iar companiile care totusi investesc se indreapta catre tarile est-europene", a afirmat Mark Sullivan, reprezentant al societatii de consultanta Mercer, citat de Financial Times.

In Belgia, Suedia si Germania, spre exemplu, costurile de angajare a unui singur salariat sunt de peste 50.000 de euro pe an - acestea fiind cele mai mari costuri din Uniunea Europeana.
La polul opus se situeaza Letonia (4.752 de euro), Lituania (5.649 de euro) si Polonia (8.257 de euro).
In aceste conditii, Guvernul german intentioneaza sa introduca salariul minim, in incercarea de a contracara tendinta companiilor de a angaja forta de munca din tarile din Europa Centrala si de Est, acestia fiind dispusi sa munceasca pentru bani mai putini. Spre deosebire de alte tari din Uniunea Europeana, Germania nu a stabilit un nivel minim de salarizare, ci a ales sa foloseasca o serie de angajamente colective, intre angajatori si sindicate. Noul sistem al salariului minim va fi introdus in sectoarele cele mai vulnerabile - cum ar fi abatoarele, unde angajatorii folosesc forta de munca mai ieftina, din tarile est-europene. Observatorii sustin ca decizia marcheaza o turnura a politicii cancelarului Gerhard Schroeder, care s-a opus, in numeroase randuri acestei initiative, in ciuda solicitarilor formulate de aripa stanga a partidului sau.

Constitutia Europeana pierde teren si in Danemarca

Citeste si:

Tot mai putini danezi intentioneaza sa voteze in favoarea noii Constitutii Europene, se arata intr-un sondaj realizat de Ramboll Management si citat de EUobserver. Rezultatele, publicate ieri de cotidianul danez Jyllands-Posten, arata ca "tabara" celor care vor vota in favoarea Constitutiei este cu 30 la suta mai numeroasa decat cea a opozantilor tratatului, dar in scadere fata de 33 la suta, in martie. 22 la suta dintre danezi sustin ca intentioneaza sa voteze impotriva Constitutiei UE, in timp ce 48 la suta s-au declarat nehotarati. Intre timp, gradul de "ostilitate" a danezilor fata de aderarea Turciei la UE pare a fi in crestere.

Potrivit sondajului citat, numai 19 la suta dintre danezi sunt in favoarea aderarii Turciei, in timp ce 68 la suta se opun. Evolutia este dramatica fata de situatia din decembrie anul trecut, cand 31 la suta dintre danezi acceptau aderarea Turciei la structurile europene si 49 la suta se declarau impotriva. Intr-o initiativa similara campaniei anticonstitutie din Franta, aripa de dreapta a Partidului Popular Danez si-a anuntat intentia de a combina cele doua elemente - Turcia si Constitutia - in campania ce precede referendumul.