Compania britanico-suedeza Gripen International, care promoveaza si vinde avioanele militare produse in colaborare de corporatia suedeza Saab si de grupul britanic BAE Systems, vrea sa castige competitia pentru modernizarea aviatiei romane, a declarat pentru „Averea“ Johan Lehander, directorul general al grupului. „Am avut discutii si contacte cu autoritatile de la Bucuresti inca din 1998, dar nu am ajuns inca la stadiul negocierilor“, ne-a declarat si Torbjorn Edberg, prim-vicepresedinte al Saab.

Oferta lor este un contract de offset cu autoritatile de la Bucuresti, in urma caruia Romania sa recupereze in cativa ani cel putin suma investita in modernizarea flotei aeriene, sub forma investitiilor si a exporturilor.

Afacerea militara se extinde astfel in spatiul „civil“, creand beneficii pentru economie.

Din 1995 pana in decembrie 2001, Ungaria a castigat peste 780 milioane euro (867 milioane dolari) dintr-un contract complex de offset semnat cu negustorul de avioane militare Gripen International.

Suma reprezinta cu 10% mai mult decat banii cheltuiti pentru modernizarea flotei aeriene. Din intelegere au castigat si firmele ungare si economia tarii care a aderat in 2004 la Uniunea Europeana. Ungurii au cerut ca o treime din valoarea contractului sa fie indeplinit in investitii directe, restul sa se regaseasca in cresterea exportului

Sefii Gripen sustin ca avionul britanico-suedez este cel mai modern din lume, e condus de o retea de 40 de computere si are cel mai mic pret din piata. Dar admit ca o afacere care implica intarirea sistemului de aparare al unei tari membre NATO este dominata de influenta politicului. „Cumpararea unor avioane militare este mai degraba o decizie politica, decat una militara“, admite Lehander. In esenta, in spatele unei afaceri cu Gripen se plaseaza guvernul Marii Britanii, ca influenta politica si mecanismul de afaceri suedez, ca forta economica. Ca prim pas, Gripen International a creat in Ungaria o companie cu un capital social de 2 milioane euro.

Investitiile directe straine in Ungaria au depasit, la mijlocul anului 2005, 47 miliarde euro, arata statisticile agentiei ungare specializate. Anul trecut, Ungaria a „tras linie“ peste 44,226 miliarde euro investiti in economie.

Guvernul ungar era ingrijorat de tendinta vizibila de reducere a investitiilor straine in zona, explicabila deoarece tara nu mai are ce privatiza, ne-a declarat Sandor Szabo, seful departamentului de offset din Ministerul Ungar al Economiei si Transportului.

Citeste si:

Pe de alta parte, Ungaria se lupta cu un deficit de cont curent de dimensiuni comparabile cu cel al Romaniei, estimat la 8,3 % din produsul intern brut (PIB). Desi exporturile Ungariei cresc intr-un ritm mult mai mare decat importurile, companiile ungare investesc masiv in strainatate si banii scosi din tara altereaza deficitul de cont current.

Abilitatea Gripen International de a coagula afaceri catre Ungaria vine din forta actionarului comun, Investor, o companie care controleaza atat Saab, cat si alti giganti in domeniile lor: Volvo, Ericsson, ABB, Astra Zeneca, Electrolux sau Scania, printre altele.

Parte din afacerea Gripen are si sustinere americana, prin General Electric, a carui divizie de motoare de aviatie este implicata in producerea avionului. Suedezii avertizeaza insa ca sunt necesare conditii favorabile investitiilor si crearea unui oficiu care sa supravegheze programul, pentru a face dintr-un contract de compensare un succes.

Ungarii au salariu dublu si economie mai tare

Salariul mediu net al ungurilor este dublu fata de cel al romanilor. In 2004, un salariat ungar castiga 93.783 forinti, suma echivalenta cu peste 380 de euro.

Salariul minim pe ora depasea un euro, adica 328 de forinti. Economia ungara are un ritm de crestere inferior celei romanesti, de 3-4%, dar a atins un PIB de peste 80 miliarde euro in 2004, cu aproape 20 de miliarde euro mai mare ca al Romaniei. PIB pe cap de locuitor a fost peste 7.800 euro, aproape dublu fata de cel al Romaniei. Ungaria este insa preocupata de viitor si a alcatuit un plan de dezvoltare pe urmatorii ani, din care UE va finanta 60%. In plus, Ungaria si-a fixat inaintea negocierilor domeniile in care este interesata de atragerea investitiilor. „Desi suntem o tara agrara, ne-a fost greu sa identificam posibile investitii in domeniu.

Asa incat am cerut sa fie analizate domeniile produselor industriale, al tratamentelor medicale aplicate in statiunile termale din tara, in software, tehnologii avansate si cercetare dezvoltare, inclusiv in industria medicamentelor“, ne-a declarat Szabo.