Barilul de petrol light sweet crude crescuse pana la ora 9:40 GMT, ajungand la 64,91 dolari la bursa de marfuri din New York. Pretul a ajuns aici dupa ce saptamana trecuta atinsese un record de 70,85 dolari, fiind calmat pe parcurs de mai multi factori. Cel mai important dintre acestia a fost apelarea la rezervele strategice de catre cele 26 de state ce compun Agentia Internationala pentru Energie (IEA). Barilul de petrol Brent, de referinta pentru piata londoneza, a crescut si el, ajungand la 63,63 dolari, cu 74 de centi mai mult decat in ziua precedenta. Cumpararea de petrol a fost incurajata si de semnalele potrivit carora economia americana va putea trece peste socul provocat de catastrofa naturala mai usor decat se anticipa. De altfel, Goldman Sachs a pastrat estimarea privind cresterea economica a SUA la 4% pentru 2005 si 2006, in ciuda evenimentelor nefavorabile din ultima vreme.

Analistii, ca si speculatorii de pe piata petrolului, asteptau raportul guvernamental cu privire la rezerva de petrol americana, pentru a-si putea face o idee cat mai exacta asupra impactului pe care uraganul l-a avut asupra acestora.

Specialistii chestionati de Reuters estimau o scadere cu 6,4 milioane de barili a rezervelor de petrol ale guvernului Statelor Unite fata de saptamana precedenta, ceea ce le-ar mentine oricum la un nivel mult mai ridicat decat in urma cu un an.

Rezervele de benzina erau asteptate si ele sa scada, cu 6,2 milioane de barili, iar cele de produse distilate, incluzand motorina si pacura, cu 2,6 milioane. Catastrofa naturala a facut ca industria americana sa apeleze mai mult la rezerve, ceea ce fundamenteaza estimarile analistilor.

Intre timp, rafinariile inchise in urma trecerii uraganului Katrina au inceput sa fie repuse in functiune, iar extractia de pe platformele petroliere a ajuns la 43 de procente din capacitate.

Rafinariile americane urmau sa faca pana astazi oferte pentru cele 30 de milioane de barili ce urmeaza sa fie scoase din rezerva strategica a guvernului american. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie, prin planul de apelare la rezervele strategice ale tarilor membre vor fi puse in vanzare 1,289 milioane de barili de petrol pe zi si 683.000 de barili de produse petroliere pe zi. Intre acestea din urma, 369.000 barili pe zi vor fi benzina, iar 276.000 de barili pe zi produse distilate.

Ajutorul venit din partea tarilor membre ale Agentiei nu va putea face mare lucru impotriva unei eventuale crize a benzinei, potrivit analistilor, din cauza problemelor pe care le au rafinariile.

"Consideram ca planul IEA nu va fi, in sine, suficient pentru a readuce piata la preturile dinaintea uraganului", se specifica intr-un raport al SG Commodities.

De altfel, o capacitate de procesare de circa 900.000 de barili pe zi ar putea ramane indisponibile pana la sfarsitul lunii septembrie, iar patru rafinarii au suferit pagube majore si nu vor putea fi folosite timp de mai multe luni.