Romania va contribui cu suma "simbolica" de 5.000 de euro pe an la fondul de 7,2 miliarde de euro pe care UE a anuntat ca il va acorda in urmatorii trei ani drept ajutor tarilor sarace ca sa combata efectele schimbarilor climatice, scrie EUObserver, care citeaza o informatie furnizata de un premier european al carui nume nu este mentionat.

Cotidianul britanic The Independent sustine ca ar fi vorba despre o contributie de 5.000 de lire sterline pe an din partea Romaniei, ceea ce ar echivala cu circa 5.500 de euro.

EUobserver precizeaza insa ca suma mentionata a fost dezmintita de un purtator de cuvant al Romaniei, care a declarat ca Bucurestiul va avea o contributie "aliniata" cu cea a celorlalte state care au aderat recent la Uniunea Europeana.

Facand abstractie de Romania, potrivit EUobserver, contributia cea mai mica o va avea Letonia, de 30.000 de euro, urmata de Bulgaria, cu 40.000 de euro, in timp ce la polul opus, cu cea mai mare contributie, se situeaza Marea Britanie, cu 1,6 miliarde de euro.

Cea mai mare parte a banilor va veni de la cele trei mari tari europene - Franta, Germania si Regatul Unit - primele doua contribuind fiecare cu circa 1,26 de miliarde de euro defalcati pe o perioada de trei ani. Suedia a oferit 800 de milioane de euro, Italia 600 de milioane de euro, Spania 375 de milioane de euro si Olanda 300 de milioane de euro.

Danemarca, cea care gazduieste si summitul ONU asupra climei, va contribui cu 160 de milioane de euro, Belgia cu 150 de milioane de euro, Austria cu 120 de milioane de euro, Irlanda si Finlanda fiecare cu cate 100 de milioane de euro.

Polonia va oferi intre 50 si 60 de milioane de euro, acesti bani venind insa nu direct din seifurile Guvernului, ci din vanzarea controversata a permiselor excedentare din cota alocata pentru emisiile de dioxid de carbon. Cehia va contribui in total cu 12 milioane de euro, in timp ce Portugalia, Luxemburg si Slovacia vor da cate 9 milioane de euro.

Finantarea oferita de Bratislava va fi luata insa din actualul fond rezervat ajutorului pentru dezvoltare. Slovenia va contribui cu 8 milioane de euro.

Ungaria, unul dintre statele lovite de criza si aflate sub supravegherea FMI, va pune deoparte 6 milioane de euro, din care in 2010 numai un milion, doua milioane in 2011 si trei milioane in 2012.

Estonia si Lituania, care nu au fost lovite de criza la fel de puternic cum a fost Letonia (care contribuie doar cu 30.000 de euro), vor oferi fiecare 3 milioane de euro.

Cipru nu a confirmat oferta sa finala, dar aceasta se va ridica undeva in jurul sumei de 1,8 milioane de euro pe trei ani.

Bulgaria ofera 20.000 de euro, dar numai pentru ultimii doi ani ai programului, in timp ce oficialii romani spun ca pot oferi numai o "suma simbolica". Potrivit unui premier dintr-o tara membra UE, ar fi vorba de numai 5.000 de euro pe an. Suma a fost negata de un purtator de cuvant roman, care a spus ca aceasta contributie va fi mai degraba "aliniata cu cea a altor noi state membre", scrie EUobserver.

Oficialii din Grecia, o alta tara europeana lovita dur de criza, nu au anuntat inca ce contributie va avea Atena.

Comisia Europeana, la randul ei, va contribui cu 150 de milioane de euro.

Liderii europeni au ajuns vineri la Bruxelles, dupa discutii prelungite, la un acord pentru a finanta cu 7,2 miliarde de euro tarile in curs de dezvoltare pentru ca acestea sa combata in urmatorii trei ani efectele incalzirii climatice.

Dupa presiuni intense din partea presedintiei suedeze a Uniunii Europene pentru ca fiecare stat membru sa aiba o contributie la acest fond, fiecare capitala a anuntat niste cifre, chiar daca sumele oferite de unele dintre cele mai sarace state membre au fost mai mult simbolice, scrie EUobserver.

Tarile in curs de dezvoltare deja sufera de pe urma secetei pronuntate, a inundatiilor si a altor calamitati naturale. Ele asteapta acum ca tarile comunitatii internationale sa cada de acord asupra unor fonduri destinate actiunilor de combatere a efectelor incalzirii globale, acord ce se asteapta sa fie anuntat la summitul ONU asupra climei ce se desfasoara la Copenhaga, dar care nu va fi valabil pana in 2013.

Tocmai de accea, fondul pus la dispozitie de UE este o masura destinata sa acopere perioada pana cand va intra in vigoare finantarea ONU, dand in acelasi timp incredere tarilor sarace. Acestea din urma au nevoie de bani pentru a se adapta la schimbarile climatice prin masuri de tipul construirii de faleze impotriva mareelor din ce in ce mai puternice sau pentru dezvoltarea unor culturi mai rezistente la seceta.