Declaratia politica privind un acord in extremis, desi considerat „insuficient” chiar de presedintele SUA, Barack Obama, a fost contestata ieri dimineata, iar noi negocieri ar urma sa aiba loc peste sase luni, la Bonn, potrivit AFP.
La randul sau, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a explicat ca este vorba de un acord pozitiv, pentru ca angajeaza intreaga comunitate internationala, dar ca nu este perfect, nefiind un tratat cu obiective constrangatoare.
"Textul pe care-l avem nu este perfect, pentru ca nu este vorba de un tratat, chiar daca am cerut transformarea sa in instrument juridic constrangator din 2010. Cererea a fost facuta in acord cu SUA si UE", a precizat Sarkozy.
Noi negocieri vor avea loc la Bonn "in sase luni" pentru pregatirea urmatoarei conferinte asupra climatului, ce se va desfasura la finalul lui 2010 in Mexic, a mai spus Sarkozy.
El a estimat ca acordului ii lipsesc doua lucruri: nu a fost stabilit un obiectiv de reducere globala cu 50% a emisiilor de CO2 pana in 2050 si nu a fost stabilita crearea unei organizatii mondiale a mediului, care sa monitorizeze punerea in aplicare a angajamentelor fiecarei tari, scrie NewsIn.
Potrivit proiectului de declaratie adoptat vineri seara, tarile industrializate s-au angajat sa acorde in perioada 2010-2012 cate 10 miliarde dolari pe an tarilor cele mai sarace pentru adaptarea la schimbarile climatice.
Presedintele francez a adaugat ca tarile prezente la Copenhaga au acceptat, de asemenea, limitarea cresterii temperaturii medii la 2 grade Celsius, finantarea cu 100 miliarde pe an din 2020 a tarilor in curs de dezvoltare si au fost de acord sa-si stabileasca obiective de reducere a emisiilor de CO2 pana in ianuarie. De asemenea, acestea vor furniza in mod transparent date despre nivelul emisiilor.
Din cele 100 miliarde dolari pe an care ar urma sa fie alocate din 2020, 20% vor fi date pentru lupta impotriva despaduririlor, iar 40% va fi dat Africii.
Sarkozy a subliniat ca Europa va propune crearea unui organism european asupra mediului, care va controla angajamentele ecologice ale fiecarei tari si va verifica respectarea angajamentelor financiara pentru tarile cele mai sarace.
UE si-a mentinut obiectivele de reducere a CO2 cu 80% pana in 2050 si cu 30% pana in 2020. Proiectul de acord a fost insa contestat de o delegatie din care faceau parte Bolivia, Venezuela si Sudanul, pe motiv ca nu fixa obiective clare pentru reducerea emisiilor de CO2, fapt ce a determinat continuarea negocierilor.
Cei mai multi ecologisti considera ca summitul de la Copenhaga a fost un "adevarat fiasco" si sustin ca SUA si China sunt principalii vinovati, deoarece nu au fost de acord cu stabilirea unor obiective precise de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Comenteaza articolul "Acordul in extremis de la Copenhaga, deja contestat"
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
Wall-Street pe Facebook
Wall-Street pe Twitter
Wall-Street prin RSS