Jens Böhrnsen, presedintele Bundesratului, Camera superioara a Germaniei, ar urma sa preia functia de presedinte, in urma demisiei lui Hort Koehler. Jens Böhrnsen este premierul landului Bremen, potrivit FAZ, citat de NewsIn.

Koehler a precizat ca l-a informat pe Böhrnsen in legatura cu decizia sa de a demisiona. Fostul presedinte a subliniat ca a facut acest pas fara precedent in istoria Germaniei in urma insinuarilor ca ar fi pledat pentru o folosire neconstitutionala a fortelor armate pentru a apara interesele economice ale tarii.

El a precizat ca astfel de acuzatii nu au nicio justificare si ca denota o lipsa de respect fata de cea mai inalta functie.

Koehler a adaugat ca regreta ca declaratia sa pe chestiuni atat de importante ca misiunile Germaniei in strainatate au putut fi interpretate atat de eronat.

Presedintele a subliniat ca, si daca ar ramane la conducerea statului, nici el, nici administratia sa nu ar mai beneficia de increderea si de respectul germanilor.

In varsta de 66 de ani, cu o atitudine modesta si sportiva, actualul sef al statului a stiut sa se faca apreciat de marele public. Celebritatea la nivel national al acestui fost inalt functionar era aproape zero atunci cand a fost ales in fruntea statului, in 2004. "Care Horst?", se intreba atunci cotidianul de mare tiraj Bild. De atunci, Koehler a capatat o statura politica, denuntand de pilda salariile incasate de marii patroni sau "monstrul" constituit, in opinia lui, de pietele financiare sau, mai mult, blocand legile pe care le considera neconstitutionale. Pe scena internationala a pus accentul pe parteneriatul cu Africa.

In Germania, presedintele este ales de cei 612 deputati din Bundestag, carora li se adauga un numar egal de reprezentanti ai celor 16 landuri pentru formarea Adunarii federale germane. Vor trebui deci 613 voturi pentru obtinerea majoritatii absolute. Daca, dupa doua tururi, nimeni nu atinge acest prag, este organizat un al treilea tur, iar cine se claseaza pe primul loc este declarat invingator.

Intr-un inteviu acordat in week-end unui post de radio, Koehler, fost presedinte al FMI, a declarat ca, o tara precum Germania, care se bazeaza pe comertul exterior, trebuie sa stie ca "in interventii militare de urgenta trebuie asigurate interesele sale, precum rute comerciale libere, precum prevenirea instabilitatii regionale, care ar putea avea un impact negativ asupra comertului, locurilor de munca si veniturilor".

Biroul lui Koehler a precizat ca declaratiile facute pentru Deutschlandradio Kultur s-au referit la misiuni precum cea antipiraterie a UE, dar intrebarea s-a referit in mod clar la Afganistan.

Fragmentul de interviu a fost difuzat in bucla la radio si televizor.

Koehler spunea de luni de zile ca a venit momentul ca Germania sa aiba o dezbatere in detaliu cu privire la razboiul din Afganistan. El a numit operatiunile din Afganistan "razboi" atunci cand a vizitat in urma cu doua saptamani trupele in Mazar-i-Sharif. Oficial, contingentul german participa la "un conflict militar". In cursul vizitei in Afganistan, presedintele german a refuzat sa se vada cu omologul afgan, Hamid Karzai, spunand ca vrea doar sa inspecteze trupele.

Principala ingrijorare a presedintelui a parut a fi reasigurarea militarilor. "Nu vor fi multumiti de toate lucrurile pe care le vor auzi in cursul dezbaterii, dar pot asigura ca atat guvernul, cat si Parlamentul isi asuma responsabilitatea pentru fiecare dintre voi", a spus presedintele in cursul vizitei.

Declaratiile sale au fost intampinate cu ostilitate in Germania.

Analistii au fost deranjati, spunand ca prerogativele presedintelui sunt limitate si nu are dreptul sa faca remarci cu un posibil substrat politic. Presa germana a semnalat ca pozitia lui - "Germania se afla in Afganistan pentru a apara interesele sale economice" - se apropie de cea a partidului Die Linke, iar prin comentariile sale, Koehler i-a tradat pe toti cei care in parlamentul german au sprijinit misiunea in Afganistan.