Piata de desfacere practic inexistenta si pretul destul de mare pentru brevetarea inventiilor tine departe romanii de institutia care se ocupa de acest segment. Lacunele insa rezida si la nivel UE, brevetarea software nefiind legiferata. Lucrurile stau insa altfel pe marci – vezi cazuri concrete, ce lacune are legea brevetelor dar si pasii pe care trebuie sa ii parcurgi pentru inregistrare.
Ana Maria Andronic, senior associate la Biris Goran, unul dintre putinii specialist pe proprietate intelectuala din Romania si totodata membru fondator pentru VentureConnect, vine sa clarifice diferenta dintre un brevet si o inventie si de ce pe piata de la noi nu se breveteaza, inca, soft-uri.
Wall-Street.ro: Care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi pentru a inregistra un brevet in Romania?
Ana Maria Andronic: Daca vrei sa obtii protectie pentru un brevet pe teritoriul Romaniei trebuie sa te duci la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Acolo depui o aplicatie de brevet. In principiu, aplicatia trebuie completata cu ajutorul unei persoane specializate, fie un avocat specializat, fie un consilier in proprietate industriala. Cu alte cuvinte, este nevoie de un om care sa aiba si intelegere juridica dar si tehnica, care sa te ajute la depunerea aplicatiei, fiind necesara descrierea produsului a carui inregistrare se solicita si punctate caracteristicile de noutate pe care acesta le are.
W-S.ro: Majoritatea brevetelor sunt in domeniul IT?
AMA: Nu neaparat, in IT sunt, de fapt, doua domenii mari – cel de tehnologie, si domeniul programelor pentru calculator. In Romania si in Europa nu se breveteaza programe pentru calculator de sine statatoare.
W-S.ro: De ce?
AMA: Pentru moment, acestea nu sunt prevazute de lege ca si materie brevetabila. Se pot breveta in anumite conditii speciale – doar daca sunt incluse intr-un dispozitiv. Cu alte cuvinte, daca se inventeaza un dispozitiv nou care se bazeaza pe un program pentru calculator, atunci se poate breveta insa, subliniez, nu programul pentru calculator in sine, ci intreg ansamblul. Chiar daca este vorba de un program pentru calculator absolut nou, in Romania si in Europa nu poate fi brevetat. In SUA da, acolo se duc adevarate razboaie pentru obtinerea si exploatarea brevetelor.
W-S.ro: Si, la modul practic, ce implica acest lucru?
AMA: Inseamna doua lucruri. In primul rand, la acest nivel, gradul de competivitate european este mai scazut decat cel american in aceasta privinta. In al doilea rad, in cazul Romaniei, e o situatie mai putin fericita pentru ca in general, nu se breveteaza, neavand o piata de desfacere dezvoltata si nici o putere de cumparare suficienta.
W-S.ro: Nici macar dispozitive?
AMA: In general, companiile care cerceteaza si ajung la rezultate brevetabile nu breveteaza in Romania. In primul rand, pentru ca sunt direct interesate sa breveteze pe piata sau pietele pe care exploateaza inventia si brevetul, si nu neaparat sa aiba protectie pe teritoriul Romaniei. Protectia produsului brevetat este necesara acolo unde acesta este comercializat si, din pacate, Romania nu este inca o piata dezvoltata in aceasta privinta. In al doilea rand, avand in vedere ca piata este mica, nu se justifica eficienta banilor necesari parcurgerii si finalizarii procesului de obtinere a brevetului.
W-S.ro: Dar romani la nivel European?
AMA: Romanii lucreaza in companii, in centre de dezvoltare si cercetare situate in Romania. Altfel spus, sunt angajati romani care produc IT brevetabil, si vorbim companii care angajeaza sute de oameni. Insa produsul final este brevetat in afara, in tari precum Germania, Austria, Olanda, adica in pietele unde se si vinde puternic.
W-S.ro: Ce alte probleme au firmele mari, cand vine vorba de brevete?
AMA: Exista plangeri din partea firmelor care dezvolta produse brevetabile referitoare la durata obtinerii unui brevet la OSIM, costurile fiind de regula insemnate. Dureaza mai mult pentru ca sunt informatii tehnice ce trebuie analizate. Brevetabilitatea se analizeaza in functie de stadiul tehnicii anterioare: un dispozitiv nu este brevetabil daca nu este nou fata de stadiul tehnicii pentru acel dispozitiv.
W-S.ro: Se incearca la nivel UE sa se breveteze si soft-uri?
AMA: Exista o preocupare la nivel european de modificare a legislatiei astfel incat si programele pentru calculator sa fie brevetabile. Nu pot estima un termen, pentru moment fiind in stadiul in care se analizeaza aceasta propunere. Nu cred ca va fi o modificare rapida a legislatiei in acest domeniu decat daca devine o prioritate. Ca fapt divers, iti pot spune ca in SUA exista un alineat chiar in Constitutie care se refera la brevetare – deci, spre deosebire de Romania, Statele Unite ale Americii au luat foarte in serios acest domeniu.
W-S.ro: La nivelul Romaniei, exista initative interesante privind brevetele?
AMA: Da, exista o initiativa interesanta de lege care se numeste Legea privind inventiile de serviciu. Este un proiect ce figureaza de ceva vreme pe agenda OSIM-ului si a altor autoritati interesate. Legea isi propune sa faciliteze procesul de brevetare pentru companiile ai caror angajati produc dispozitive brevetabile. Exista ceva neclaritati in prezent referitoare la cine are dreptul la brevet in situatia in care un angajat inventeaza in timpul serviciului un produs care este brevetabil: compania sau angajatul?
W-S.ro: Poti sa imi oferi un caz de brevetare care implica Romania?
AMA: Este un caz interesant de acum vreun an si jumatate, poate si mai mult, in cadrul unei companii producatoare de autoturisme. Un angajat al companiei, din proprie initiativa, a dezvoltat o realizare tehnica ce consta in imbunatatirea performantelor unui autovehicul care s-a transformat intr-un beneficiu comercial foarte puternic pentru compania respectiva.
W-S.ro: Si ce s-a intamplat?
AMA: S-a pus in discutie un articol interesant din Legea privind brevetele de inventie care stipuleaza ca in cazul unei realizari tehnice care este noua la nivelul unitatii si utila acesteia, despagubirile banesti pe care trebuie sa le plateasca respectiva companie autorului acelei realizari tehnice trebuie sa fie proportionale cu rezultatele economice obtinute de companie. Cazul s-a judecat in Romania, inventatorul primind o suma substantiala.
W-S.ro: Articolul acela este inca in lege?
AMA: Da. Cazul acesta a dat nastere la o multime de discutii. In prezent, dupa cum spuneam, se discuta despre o lege a inventiilor de serviciu, insa procesul de redactare al acesteia este destul de dificil intrucat trebuie gasit un echilibru intre a stimula un inventator angajat sa inventeze si a exploata comercial produsul brevetat de catre compania angajatoare.
Inregistrarea de marci, o piata foarte dezvoltata si importanta in Romania
W-S.ro: Sa vorbim putin si despre inregistrarea marcilor. Comparat cu brevetele, cum a evoluat acest segment?
AMA: Este o piata foarte dezvoltata in Romania. Durata procedurii de inregistrare este mai redusa, undeva intre 6 si 8 luni, fiind o procedura oarecum standard. Se inregistreaza, in general, pe aproape toate clasele de produse si servicii. Pretul inregistrarii unei marci este de 900 euro la nivel european, in Romania ajungand in jurul sumei de 350-400 euro, pentru o marca solicitata a fi inregistrata pentru 3 clase de produse sau servicii, de exemplu.
W-S.ro: Si in momentul in care eu am inregistrata o marca si vine o alta entitate si incearca sa inregistreze o marca similara, ce actiuni se iau?
AMA: Odata inregistrata o marca, titularul are dreptul sa o foloseasca pentru toate clasele de produse sau servicii pentru care marca a fost inregistrata. Daca cineva doreste sa inregistreze o marca similara, este nevoie ca acesta sa depuna o aplicatie de inregistrare la OSIM. Cel care are marca deja inregistrata, monitorizeaza cand se publica aceasta noua aplicatie de marca in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala (BOPI) si, in functie de interferenta claselor si serviciilor pentru care se solicita inregistrarea marcii ulterioare, titularul marcii anterioare poate formula opozitie la inregistrarea marcii ulterioare.
W-S.ro: Deci orice titular de marca trebuie sa monitorizeze atent BOPI, nu se auto-sesizeaza OSIM.
AMA: Exact. Cu ceva timp inainte, OSIM opunea din oficiu marcile inregistrate anterioare identice sau similare. Acum, cei care sunt titulari de marci trebuie sa fie vigilenti si sa-si protejeze singuri drepturile asupra marcilor.
W-S.ro: Si daca noua companie are un domeniu de activitate total diferit?
AMA: Daca clasele de produse sau servicii pentru care se solicita inregistrarea marcii uterioare nu interfereaza cu cele pentru care marca anterioara este inregistrata, in principiu nu ar trebui sa existe o problema.
W-S.ro: Si daca cineva inregistreaza o marca dar nu o foloseste?
AMA: Folosinta marcii nu este o conditie pentru a o inregistra, dar daca spre exemplu cineva vrea sa inregistreze o marca similara cu cea a un titular, iar acest titular se opune la inregistrarea marcii ulterioare, cel care doreste inregistrarea ulterioara ii poate cere titularului dovada folosintei marcii anterioare. In cazul in care titularul nu dovedeste folosinta marcii inregistrate anterior, opozitia titularului marcii anterioare se va respinge.
W-S.ro: Un proces legat de marci, cam cat timp dureaza in Romania?
AMA: Procesul trece prin toate cele trei faze de jurisdictie, deci dureaza cam cat un proces obisnuit. In materie de marci avem insa o jurisprudenta destul de bogata.
Wall-Street.ro va apreciaza comentariile. Tu ai inregistrat vreodata o marca? Cum a decurs procesul? Relateaza-ne experientele.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Despre autor
Te-ar putea interesa și:
