„Autoritatile sunt nevoite sa apeleze la aceasta forma de finantare. Fie ca acestea nu mai au fonduri, fie ca nu mai detin know-how-ul necesar, promovarea PPP vine in momentul de fata din partea statului. Daca in urma cu 10-12 ani, investitiile derulate prin parteneriate public-private (PPP) pareau moft, acum este un pic invers. Acestea reprezinta ultimul tren pe care il avem la dispozitie sa facem autostrazi, aeroporturi, scoli sau inchisori moderne”, afirma Daniel Stefanica.

In opinia avocatilor bpv Grigorescu Stefanica si Asociatii, modificarea corecta a legislatiei privind PPP ar permite Romaniei sa atraga investitii si sa dezvolte proiectele de interes public de care are nevoie, in sistem de management privat, in conditiile unei concurente tot mai mari pentru atragerea de finantare intre tarile europene, asigurand totodata si o dinamizare a vietii economice.

Parteneriatul Public Privat permite statului sa dezvolte proiecte de interes public, pentru care nu are finantare sau competente de gestionare, prin asociere cu un operator privat, cu resurse financiare atrase tot din mediul privat, cu o alocare echitabila a riscurilor si prin intermediul unei companii de proiect. Compania de proiect poate fi detinuta de ambii parteneri sau doar de partenerul privat.
Astfel de asocieri pot fi realizate pentru realizarea, reabilitarea, extinderea, exploatarea unui bun public si operarea unui serviciu public. Sistemul poate fi folosit in domenii ca: infrastructura (autostrazi, cai ferate, porturi, aeroporturi, etc), educatie, sanatate, etc.

Cum arata reglementarile actuale din Romania? In sens larg, legea PPP contine prevederi similare legislatiei in materie de achizitii publice si sunt doua praguri valorice peste care se aplica procedurile de atribuire: 125.000 euro (in lei) pentru bunuri si servicii si 4.845.000 euro (in lei) pentru lucrari. Conform legii, sunt doua modalitati prin care se face selectia partenerului privat: procedura deschisa de selectie a investitorului privat (o singura etapa in cadrul careia orice investitor privat poate depune o oferta) si dialogul competitiv - procedura de selectie a investitorului privat de catre partenerul public, care se desfasoara in doua etape: evaluare si negociere.

In opinia avocatilor citati, mai multe lucruri nu functioneaza la Legea 178/2010. In primul rand, din 2010 nu s-a demarat si finalizat nici un proiect. Legea PPP s-a dovedit inaplicabila, pentru ca are un obiectul neclar formulat si instituie un paralelism legislativ, adica se aplica cand nu se aplica legislatia concesiunilor si achizitiilor publice). In acelasi timp, legea PPP incalca prevederi constitutionale (i.e. art. 136(4) Constit. Permite transmiterea de bunuri proprietate publica in administrarea unei entitati private (compania de proiect desi aceasta nu este o institutie publica iar dreptul transmis nu e calificat ca fiind o concesiune.)

Potrivit casei de avocatura bpv Grigorescu Stefanica si Asociatii, reglementarile sunt rigide si nu permit dezvoltarea de proiecte complexe si atragerea de finantare privata: concret, limiteaza contributia partenerului public la aport in natura, compania de proiect poate fi doar SA si nu exista posibilitatea derularii proiectului de catre o companie proiect constituita exclusiv de catre partenerul privat;

Principalele propuneri de imbunatatire sustinute de mediul privat privind legislatia PPP vizeaza crearea unui cadru legal flexibil, care sa permita derularea de proiecte diverse, avand in vedere ca fiecare proiect are propriile lui caracteristici si nu poate fi replicat in mod identic si, in acelasi timp, reglementarea sa permita dezvoltarea de proiecte finantabile de catre banci.

Citeste si:

De asemenea, mediul privat solicita oferirea de garantii solide si credibile finantatorilor privati privind posibilitatea recuperarii investitiei realizate si posibilitatea ca partenerul public sa poata garanta in anumite conditii achitarea unor plati de disponibilitate, cu respectarea regulilor Eurostat de determinare a deficitului bugetar.

Doua modele de succes: cum au reusit norvegienii si olandezii

Avocatii de la bpv Grigorescu Stefanica&Asociatii au identificat doua exemple de investitii de succes derulate prin parteneriate public-private. In primul rand, modelul autostrazii E18 (Grimstad – Kristiansand) din Norvegia construita pe baza unui contract de PPP intre Agder OPS Vegselskap AS si Compania de drumuri publice norvegiana. Pe baza acestui contract, investitorul si-a sumat obligatiile de “design-build-finance-operate”, iar statul si-a retinut dreptul de a percepe taxe de autostrada si totodata riscul unui trafic insuficient.

Astfel, compania de proiect primeste pe o perioada de 25 de ani la inceperea operarii plati de disponibilitate din partea statului norvegian sub conditia ca drumul sa fie deschis si sa o calitate buna pentru utilizatori. „Pe perioada de construire compania privata nu primeste niciun ban”.

In mod concret, exista un grafic cu conditiile de disponibilitate a drumului pentru utilizatori, in functie de care se fac platile catre operator si, in acelasi timp, exista un sistem de puncte de penalizare pentru ne-disponibilitatea drumului (curatenie, intretinere, deszapezire, instalatii). „Prin urmare, operatorul este cointeresat pe parcursul dezvoltarii proiectului din dorinta de a eficientiza cheltuiala publica”, declara Catalin Grigorescu (foto), partener al casei de avocatura bpv Grigorescu Stefanica si Asociatii.

Un alt exemplu este contractul de parteneriat public-privat incheiat intre Infraspeed (un consortiu intre Fluor Infrastructure, Siemens, Royal BAM Group, Innisfree si HSBC) si Agentia Olandeza pentru Lucrari Publice (Rijkswaterstaat) pentru construirea unei linii de cale ferata rapida de 125 Km intre Amsterdam si frontiera cu Belgia trecand prin aeroportul Schiphol si Rotterdam.

Pe baza acestui contract, Infraspeed si-a asumat obligatiile de finantare, proiectare si construire a liniilor (2001 – 2006) si de mentenanta (25 de ani), totalizand aprox. 1,3 miliarde de dolari. Operarea a inceput in 2007 de catre Thalys (un consortiu actionand ca operator feroviar), Fluor s-a ocupat de managementul proiectului, Royal BAM Group a instalat calea de rulare si barierele, Siemens Nederlands a furnizat sistemul de alimentare cu electricitate si de semnalizare, iar Infraspeed are obligatia de a mentine anumite conditii prestabilite de disponibilitate a sistemului rezultat (perioada, secur itate, integritate, etc), in functie de care se fac platile de disponibilitate. Sub un „grad de disponibilitate” de 99% se aplica pe analizari progresive astfel incat la un grad de 94% platile de disponibilitate scad pana la 20% din valoarea remuneratiei datorate investitorului.

In mod concret, Infraspeed a trebuit sa proiecteze si sa construiasca o infrastructura care sa maximizeze „gradul de disponibilitate” luand in calcul costul construirii si cel de mentenanta.

Lista celor mai importante proiecte romanesti care pot vor fi deschise catre finantari de tip public-privat cuprinde mai multe investitii in infrastructura, alaturi de o serie de proiecte in zona agricola, cat si de modernizare a reactoarelor 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda. Reprezentantii CE apreciaza ca Romania trebuie sa aiba o abordare "foarte precauta" in identificarea partenerilor privati si modelelor de parteneriat in cazul PPP, considerand ca evaluarile privind posibilitatea recuperarii investitiei au o acuratete redusa, in special pentru infrastructura rutiera.

Cele mai importante proiecte PPP ale Guvernului in 2013

Cele mai importante proiecte PPP ale Guvernului in 2013