Octavian Badescu este usor emotionat si zambeste cand ne intalnim la Mesogios, unul dintre cele mai bune restaurante de peste si fructe de mare proaspete. Parca nu are stare cand imi descrie amintirile din curtea copilariei sale, care i se parea “mult- mult mai mare decat acum”. Suntem intr-o casa nu foarte mare, dar potrivita pentru un restaurant intim dintr-o zona superba a Bucurestiului, pe Jean Louis Calderon, intre Batistei si Maria Rosetti. Casa este amenajata elegant, iar atractia principala este vitrina cu peste si fructe de mare puse la gheata de unde clientii isi aleg singuri crustaceul sau pestele preferat. Mancarea greceasca este buna aici, iar meniul este construit aproape exclusiv in jurul pestelui si al fructelor de mare.

“Iti spun o chestie: prima amintire de aici nu este constienta. La un moment dat, am avut un accident. In curte erau multe pietre si in copilarie, pe la 10 ani, ma alergam cu un coleg de clasa. Ne fugaream si pantoful mi s-a oprit intr-o piatra, m-am dus cu capul in muchia unei scari. Mi-am spart capul, senzatia mea a fost ca am ramas foarte mult acolo. Toata viata mi-a trecut prin fata ochilor, m-am vazut bebelus in carucior”, isi aminteste Octavian Badescu, razand cu pofta. O alta amintire de aici are legatura cu vita de vie din curte. “Am in minte un cadru de la varsta de 4 ani, in care stateam in curtea plina cu verdeata alaturi de parinti, bunici si verisori. Adunam nuci toamna, aveam un gutui in curte si jucam fotbal in spatele casei. Purtam cheia la gat mereu, mergeam dimineata la scoala si petreceam timpul aici ori in Parcul Icoanei, foarte aproape de Scoala 19”.

Incepem sa discutam la una din mesele casei in care Octavian Badescu a locuit 11 ani. El are o experienta de 15 ani in curierat, perioada in care a fondat, printre altele, Sameday Courier si a fost manager privat la Posta Romana. “Pentru mine, intalnirea de astazi are o componenta emotionala puternica. Sunt un tip nostalgic. Este cert ca voi stii mereu ce am facut cand am aniversat 40 de ani.”

Octavian Badescu, in prezent antreprenor in curierat, avea un an si jumatate cand parintii lui s-au mutat din Calea Victoriei in casa din Jean Louis Calderon, unde a stat pana la varsta de 13 ani. Copilaria lui se leaga de aceasta casa, unde a locuit in conditii nu foarte prielnice din 1977 pana in 1988. “Noi am stat in chirie aici. Tatal meu, profesor universitar, a fost intemeietorul poligrafiei, in anii ’60 -’70 si a scris prima lucrare despre materiale poligrafice. Mama, inginer chimist, i-a fost studenta. Parintii mei au divortat insa cand eram copil. Mi-a folosit si experienta asta, sunt casatorit de 11 ani, am doi copii si probabil ca si trecutul m-a influentat in a aprecia relatiile bune in familie. Aici, unde stam noi la masa, ramasese fostul proprietar. Popescu era numele lui, fost colonel inainte de Razboi. Noi am locuit in cealalta parte a casei, semineul era in sufragerie, baia era in locul in care se expune acum pestele, iar unde este barul aveam dormitorul. Practic, statul a nationalizat casa si a luat-o proprietarului. Este tragic si nasol sa ajungi chirias in propria casa”, enunta Octavian Badescu, care repeta in dese randuri cuvantul “tragic” atunci cand descrie situatia sociala din perioada de dinainte de Revolutie.

De fapt, au fost vremuri nasoale. Putini isi mai amintesc asta. Era frig si trebuia sa te incalzesti cum puteai.

Cinci familii locuiau in casa din Jean Louis Calderon. Mai era un vecin, pensionar, care a lucrat in aparatul de partid alaturi de Ana Pauker, vicepremier si ministru de externe al Romaniei, iar la 80 de ani traia din stransul cartoanelor pe care le ducea la reciclare. Casa avea o intrare comuna pentru toti chiriasii care, dupa spusele lui Badescu, se intelegeau foarte bine. “Erau vecini de calitate, iar vremurile nu erau tocmai simple. Cand esti copil, parca esti mai tolerant, dar am avut trei ierni friguroase in care erau 5 grade in casa. Incalzirea era pe gaze si nu aveam presiune in calorifere. ‘86,’ 87,’ 88 au fost ani grei pentru noi”, spune Octavian Badescu. Face o pauza scurta, sta pe ganduri si insista. “De fapt, au fost vremuri nasoale. Putini isi mai amintesc asta. Era frig si trebuia sa te incalzesti cum puteai.”

“Stii care este treaba, Claudiu? Anumite intamplari triste au un efect benefic in viitor si iti dezvolta ambitia. Spre exemplu, compar cu situatia copiilor mei de acum si principala preocupare pe care o avem, ca parinti, este sa le pastram ambitia si dorinta de a evolua intr-un context in care ei au de toate!”. Il intreb pe Octavian daca si in ce fel reuseste sa le tina vie copiilor dorinta de a realiza ceva. “Trebuie sa nu le dai tot si sa le creezi cativa samburi de frustrare prin care sa-si doreasca ei sa fie ambitiosi. Fericirea este data de distanta de la care ai pornit pana la momentul/punctul in care ai ajuns si de drumul parcurs. Daca, spre exemplu, tu pornesti de la 9 si ajungi la 10, esti mai putin fericit decat daca ai pornit de la 2 si ai ajuns la 8.” Altfel spus, daca nu creezi aceste premise, ca parinte, le rapesti dreptul de a fi fericiti. “Motivatia reprezinta un factor foarte important pentru progres. Trebuie sa-ti fie foame. O resimt si eu: cand iti scade motivatia, devii mai comod si nu mai ai aceeasi performanta. Motivatia vine si din foame.”

O paralela intre motivatie si foame are o simbolistica aparte cand realizam la masa, in fata unor portii de peste proaspat si fructe de mare, chiar inainte de a descrie o alta amintire din copilaria petrecuta in Bucurestiul comunist. “Imi amintesc ca era un magazin la coltul strazii unde gaseam doar bomboane cubaneze. Uneori, mai aduceau portocale sau banane, dar stateai la coada pentru cateva banane verzi. Le puneam pe soba si asteptam sa se coaca mai multe saptamani. Situatia era nasoala, intr-o perioada pe care nu ai voie sa o regreti. Dar vezi cum te duce viata… Acum locuiesc in acelasi cartier cu baiatul lui Ceausescu, Valentin. Dar el este un om foarte decent. Tatal lui nu a fost un lider bun.”

Daca proprietatea este a tuturor, adica a statului, nimeni nu si-o asuma. Este ca in cazul companiilor de stat.

Casa in care ne aflam are pentru Octavian Badescu doua simboluri diferite tocmai datorita tipului de proprietate in care cladirea s-a aflat de-a lungul timpului. “Dupa ce am plecat de aici, alti chiriasi s-au mutat si degradarea casei a continuat. I.C.R.A.L a schimbat vreo doi chiriasi pana a venit Revolutia. Daca proprietatea este a tuturor, adica a statului, nimeni nu si-o asuma. Este ca in cazul companiilor de stat. Proprietatea apartine tuturor, dar, de fapt, este a nimanui. Proprietarul este foarte disipat. Cine are puterea? Administratorul, adica managerul care o exploateaza in beneficiul propriu. El extrage avutia din casa respectiva, dar fara sa investeasca si sa o modernizeze”.

Octavian Badescu a vrut sa demonstreze in 2013 ca se poate obtine performanta si la o companie de stat, mai exact la Posta Romana. A condus pentru o perioada scurta de timp, cinci luni de zile, Prioripost, divizia de curierat rapid a Postei Romane, dar a renuntat la functie. A ajuns la anumite diferente de viziune pe care le-a considerat insa decisive pentru reusita proiectului si pentru atingerea tintelor angajate. A concluzionat, asemenea povestii personale din casa copilariei, ca, in cazul proprietatii "de stat", interesul proprietarului nu coincide cu interesul managerial orientat catre performanta economica. Dupa ce a renuntat la mandat, a revenit printr-o majorare de capital in mediul privat, in compania pe care o fondase, Sameday Courier.

Citeste si:

Chiar daca a fost o persoana activa inca din liceu, cand a inceput sa lipeasca afise electorale pentru ca isi dorea sa devina politician, iar din 2004 devenea asociat intr-o firma de marketing direct, abia din 2007, la 32 de ani, Octavian Badescu deschidea prima afacere pe cont propriu, un business foarte legat de domeniul pe care il stia cel mai bine: curieratul. Asta dupa ce la sfarsitul lui 2006, Octavian Badescu alegea sa renunte la functia de director general si la actiunile detinute la Alo Curier. La cateva luni dupa demisia din functia de director general si vanzarea celor 25% din actiunile Alo Curier, perioada in care a fost consultant pentru Romania si Bulgaria pentru DPD (Pegasus), Badescu a hotarat sa devina antreprenor. A vandut doua garsoniere si, din banii obtinuti, a investit aproximativ 50.000 de euro pentru infiintarea afacerii de curierat dezvoltate prin brandurile Sameday (servicii de livrare in aceeasi zi) si Field Expert (marketing direct).

Planurile cu Sameday: "Curieratul creste foarte sanatos"

In prezent, potrivit lui Octavian Badescu, Sameday Courier “isi continua evolutia graduala pozitiva si creste anual intr-un ritm superior ritmului pietei: 20-40%. “Important este ca firma sa-si respecte graficul de crestere pana in 2020, cand planuim sa ajungem la 5 milioane de euro, cu o profitabilitate de peste 10% an de an. In felul acesta, toata lumea are de castigat: actionarii iau dividende, bancile au dobanzi, angajatii au salarii, iar statul primeste taxele”, afirma antreprenorul. Pentru acest an, managementul Sameday Courier mizeaza pe o cifra de afaceri de 2-2,5 milioane de euro. Sameday este primul operator romanesc de curierat listat la Bursa de Valori Bucuresti si prima companie locala listata pe platforma AeRO a BVB.

Il intreb pe Octavian Badescu despre oportunitatea de a vinde afacerea Sameday Courier, iar raspunsul sau transmite ca acest scenariu nu este exclus. “Daca pe parcurs, la un moment dat, se vor ivi oportunitati ca firma sa o ia pe alt traseu, iar acest traseu (chiar si schimbarea proprietarului) sa fie benefic pentru toti stakeholderii - actionari, angajati, clienti samd - atunci o sa fie bine. De ce nu? Am avut si avem tatonari din cand in cand. Nu tinem insa sa o vindem. Important este sa avem companie sanatoasa”.

In opinia lui Octavian Badescu, piata de curierat creste in mod sanatos, motorul principal fiind comertul electronic. “Probabil ca piata de curierat va ajunge la 500 milioane de euro in 2020, iar comertul electronic la 4 miliarde de euro. Ponderea curieratului generat de e-commerce poate fi de circa 300 milioane de euro in 2020. De asemenea, observam trendul bazat pe nevoia consumatorilor de a primi coletele cat mai repede. Vom merge pe aceste tendinte si vom specula zonele la care ne pricepem cel mai bine, in care avem un avantaj competitiv.”

Antreprenorul a mai dezvoltat aplicatia mobila de curierat Lokko si sistemul aferent de management al comenzilor, cu o investitie initiala de ordinul zecilor de mii de euro. Aplicatia ofera utilizatorilor posibilitatea de a chema un curier 24 de ore din 24 direct de pe smartphone sau tableta, iar livrarile sunt efectuate in aceeasi zi sau la data programata. “Lokko este principalul suport la nivel operational pentru serviciile cu livrare in aceeasi zi, la nivel local.. Aplicatia este integrata cu FoodPanda si gestionam cateva mii de comenzi lunar pe segmentul de food delivery. Exista un interes din partea unei companii de curierat din Spania si a uneia din Canada pentru a integra Lokko. Modelul de expansiune la nivel international este Software as a Service.”

Cand ajungi in politica, trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca, de fapt, actionezi impotriva interesului tau individual.

Dialogul cu Octavian Badescu continua cu o intrebare despre o posibila reintoarcere in politica, un domeniu la care a renuntat in 2001, dupa ce in 2000 candidase fara succes pentru Camera Deputatilor pe listele CDR. Intrebarea mea este urmata de o pauza lunga. “Daca vorbim de motivatie, la nivel individual, eu sunt motivat sa am un impact pozitiv asupra unui numar cat mai mare de oameni. Imi place sa contribui ca anumite lucruri sa mearga bine si mai multi oameni sa fie multumiti, ca in antreprenoriat. Din perspectiva asta, politica este o zona care are mult spatiu de imbunatatire”.

In functie de circumstante, Badescu ia in considerare o posibila revenire in politica, insa, in opinia lui, trebuie sa existe o nevoie pentru a intra in aceasta cursa. “Cand ajungi in politica, trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca, de fapt, actionezi impotriva interesului tau individual. Cand de concentrezi foarte mult pe un interes general, resursele tale se disipeaza. Daca o iei un pic pe logica, ar trebui sa-ti vezi de treaba si sa nu intri in politica, dar daca ai pornirea asta, sa nu te limitezi la tine si sa imbunatatesti viata mai multor oameni, fie ca este familia ta, organizatia ta, ori un nivel mai mare de comunitate, atunci…trebuie sa vezi daca este o nevoie in acest sens. Eu fac acum 40 de ani. Sper ca mai avem cativa zeci de ani in fata.”

Datorita faptului ca business-urile construite de el pana acum au avut o retea teritoriala mare, Octavian Badescu a calatorit foarte mult in tara. “Nu exista drum din tara pe care sa nu fi mers de mai multe ori. Imi place judetul Alba, dar si in Moldova este foarte frumos. Ce este frumos si imi place: alternanta apa, munte, natura.” Ultima vacanta a lui Octavian Badescu a fost in Norvegia, una dintre cele mai frumoase tari din lume, in opinia sa. “Am vizitat Oslo, Bergen si Nordkapp, cel mai nordic punct al Europei continentale, mult dincolo de cercul polar”.

Ce am mai invatat de la Octavian Badescu: Imagineaza-ti cum vrei sa arate viata ta catre finalul ei. Nu te adanci in datorii!

Fotografiile au fost realizate de Mircea Dragos