Exista tot soiul de genti si de bagaje care costa cate o mica avere. Insa, in timp ce Vuitton si Prada au o medie de pret de cateva mii de dolari, o mica firma franceza a reusit sa se impuna pe piata oferind doar piese intre 15 si 50 de mii de euro. Hermes a rescris istoria pielii de crocodil timp de aproape doua secole si a ajuns sa dicteze pe o piata care parea saturata.

Fascinatia pielii

Hermes a inceput afacerile ca aproape orice mare casa de moda: cu putin. Traseul ar putea fi comparat oarecum cu cel al casei Mulberry, cu destinul lui Jimmy Choo sau cu inspiratia niselor de la Vuitton. Mai exact, prin 1937, Thierry Hermes a deschis un atelier de pielarie in care fabrica exclusiv accesorii de echitatie, dar mai ales sei. De atunci, firma Hermes a ramas exclusiv „in familie“, chiar daca proprietarii au ales dupa 1993 sa tina 20% din actiuni deschise tranzactiilor de pe bursa.

Afacerea cu seile avea sa dureze pana spre sfarsitul secolului, aducandu-i lui Hermes renumele de maestru al unuia dintre cele mai fascinante si dificile materiale - pielea. Cu furnizori de top, cu un simt estetic imbatabil si cu o rezistenta din generatia care ne face si azi sa oftam ca „nu se mai fac lucrurile ca altadata“, micul intreprinzator punea bazele unui imperiu (mic, dar solid) care s-a cladit aproape de la sine.

Cand toate lucrurile mergeau ca pe roate, insa chiar in momentul in care familia nu-si mai facea probleme pentru ziua de maine, inventia lui George Stephenson - locomotiva cu aburi - a inceput sa faca ravagii. Inainte de sfarsitul secolului, explozia cailor ferate a redus transportul calare la o mica fita aristocratica si la ceva necesitati urbane. Era ecvestra era pe terminate, iar afacerea cu sei si harnasamente incepea sa scartaie.

Marele noroc al firmei a fost ca succesorul lui Thierry, Emile-Maurice Hermes, capatase aceeasi pasiune pentru lucratul pielii pe care o avusese si tatal sau. In incercarea de a continua cu acest material, dar pentru a veni in intampinarea noilor nevoi ale pietii, gentile de voiaj, mari sau mici, cuferele care trebuiau sa inconjoare jumatate de lume, gentile de oras si cele medicale au venit ca o optiune naturala.

Numele deja consacrat in aristocratie, calitatea de la care urmasii nu faceau rabat si simtul estetic mostenit au ajutat afacerea sa inceapa din nou sa urce. In scurt timp, de la tranzitia catre genti, Hermes jr. reusea sa achizitioneze un spatiu central din Paris, 24 Rue Faubourg St.-Honoré, loc care, ca pentru orice firma respectabila, continua si azi sa fie „epicentrul“ magazinelor Hermes.

Reinventarea esarfelor

Anii ’20-’30, cand firma deja incepuse sa deschida francize si magazine noi, au venit sa completeze peisajul de produse al Hermes. Adoptarea in echipa de creatie a Lolei Prusac, una dintre cele mai in voga creatoare ale momentului, a condus la (re)lansarea unui obiect vestimentar ce parea sa cada prada uitarii: esarfa de matase. De la prima linie, prezentata in 1930, esarfele Hermes au cucerit lumea, vanzandu-se pana in prezent intr-un ritm infernal (una la 25 de secunde in 2005).

Mereu de 90 de centimetri patrati, mereu din matasea a 250 de gogosi de matase (doar de la viermii de dud), avand in general in jur de 65 de grame, si mereu cu H-ul distinctiv al companiei redescris, reinventat, discret sau vizibil, esarfele de la Hermes sunt si azi una dintre importantele surse de profit ale firmei. Fiecare esarfa este „construita“ din straturi (uneori chiar 30!) de matase, imprimate manual. Din 1937 si pana in prezent, Hermes are omologate peste 25.000 de modele de design, dintre care unele au fost produse unicat sau doar in editii foarte restranse.

Cel mai de succes model a fost, fara indoiala, Brides De Gala scarf, alintata de comentatorii de moda ca fiind „esarfa ubicua“ - vanduta in peste 70.000 de exemplare, dintr-o medie anuala de vanzari, in anii ’80, de 1,1 milioane de esarfe pe an. Daca pretul mediu al acestor esarfe oscileaza in jur de 320 de dolari, editiile limitate sau chiar esarfele folosite scoase la licitatie aduc companiei sume intre 3.000 si 15.000 de dolari.

De la regina Elisabeta a II-a la figuri simbolice ale secolului - Grace Kelly (care isi sprijinea bratul rupt intr-o asemenea esarfa), Audrey Hepburn, Catherine Deneuve, Jackie Onassis, Sharon Stone, Sarah Jessica Parker, Hillary Clinton, Elle McPherson sau Madonna - toate vedetele care vor sa „respire eleganta“ se infasoara ocazional in matase Hermes.

Dragostea si pielea scumpa

Revenind la anii exploziei Hermes, una dintre fiicele lui Emile a avut norocul de a aduce in familie un nou membru, un francez indragostit in egala masura de ea si de moda, Robert Dumas, al carui fiu conduce firma din 1978 incoace. Fiecare dintre obiectele pe care le-a desenat si care au prins viata in atelierele companiei a avut un succes enorm.

Cravatele si manusile senatorilor americani de azi ii poarta inca semnatura. Articolele de plaja si parfumurile ar fi fost de neconceput sub emblema Hermes daca n-ar fi fost Dumas. In plus, chiar si un atelier specializat exclusiv de haute-couture si-a gasit locul pe piata timp de aproape trei decenii, insa a cedat in fata concurentei in 1956.
Indiferent de cate icoane ale modei moderne ar fi lansat Hermes de-a lungul timpului, gentile pentru femei raman cea mai mare lovitura de piata. La inceput, erau cele mai scumpe deoarece utilizau materiale rare: aligator, strut, crocodil, toate inca straine europenilor. La acestea se adaugau finisaje de lux, catarame si incuietori din materiale pretioase sau foarte rare, totul transformand geanta intr-o adevarata bijuterie, dupa o munca de zeci de ore a meseriasilor ultraspecializati.

Mai tarziu, au devenit cele mai scumpe din cauza personalitatilor care le expuneau. Poseta numita astazi Hermes Kelly exista de 20 de ani inainte sa-si capete acest nume, insa a devenit celebra abia cand Grace Kelly a utilizat-o pentru a-si ascunde sarcina. Hermes Constance si geanta de umar Trim au devenit o obligatie pentru bogati datorita vaduvei lui Kennedy. Insa consacrarea ultima pentru companie a venit prin Jane Birkin. Serge Gainsbourg, „Je t’aime, moi non plus“ si Jane au fost un capital inimaginabil pentru companie.

Hermes Birkin este, de altfel, un produs proiectat in colaborare de Jane Birkin si Jean-Louis Dumas, dupa ce Birkin s-a plans ca geanta Kelly nu-i satisface nevoile. Devenita simbol in anii ’80 si relansata de „Sex and the City“ si „Gilmore Girls“, geanta Birkin a redevenit imediat simbol ultim al luxului. Se spune ca unei femei care are tot ce se poate avea nu-i mai poti cumpara decat o Birkin.

Si, dat fiind ca magazinele de lux au produse de lux, nu va faceti sperante sa gasiti genti de 6.000-7.000 de dolari (desi mai exista, pe ici, pe colo), ci pregati-ti-va cu 35.000-40.000, ba chiar 50.000 de dolari, pentru varianta de crocodil cu lacate de diamant. Kate Moss se lauda cu o colectie Birkin de peste 100.000 de dolari? Dati-i peste nas: cele mai scumpe modele sar singure de 100.000! Si cu Jean Paul Gaultier sef peste design, s-ar putea sa mai creasca!