Scaderea de la 12% in 2002 la 5%% anul acesta a procentului celor care isi doresc sa vada mai multe reclame a fost determinata in special de “bombardamentului mediatic”.

Practic, desi in ultimii trei ani bugetele pentru achizitia de spatiu publicitar au scazut continuu, numarul de reclame a ramas constant sau chiar a crescut, ca urmare a micsorarii tarifelor de publicitate.

„Publicitatea este inca o putere, cu toate controversele si „Cannes-Cannes”-urile din jurul ei. Studiul arata ca romanii inca mai tin cont de ea si ii descopera partile bune. Cu toate acestea, este evident ca perceptia asupra efectelor pozitive este in scadere fata de 2002, ceea ce lanseaza o mare provocare industriei de advertising, nevoita sa se reinventeze continuu", spune Traian Nastase, online project manager in cadrul GfK Romania.

Astfel, 77% dintre respondenti sunt de parere ca reclamele ofera cateodata detalii folositoare despre un nou produs si sunt de acord cu faptul ca publicitatea ii ajuta sa faca mai usor comparatie intre produse, ca poate crea o competitie intre producatori care sa duca la imbunatatirea produselor.

Citeste si:

Pe de alta parte, daca folosirea vedetelor in reclame are un impact in scadere asupra consumatorilor din orasele mici si din mediul rural, in Bucuresti numarul celor atrasi de reclamele in care apar vedete a crescut cu 13% comparativ cu 2002.

In acelasi timp, numarul celor care considera ca publicitatea este de cele mai multe ori distractiva este in scadere (de la doua treimi in 2002 la 58% in 2011), exceptie de la aceasta regula facand bucurestenii.

Studiul a fost realizat in doua etape: printr-o cercetare Omnibus reprezentativa la nivel national si printr-un studiu derulat pe panelul online GfK.

Studiul Omnibus a fost facut prin 1.000 de interviuri fata in fata. Rezultatele sunt reprezentative pentru populatia Romaniei in varsta de 15 ani si peste, cu o eroare de esantionare de maxim +/- 3%. Pe de alta parte, studiul online a fost aplicat pe un esantion de 500 de respondenti, reprezentativ pentru populatia cu varste intre 15 si 55 de ani, utilizatori de internet din mediul urban. Marja de eroare este +/- 4%.