„Avand in vedere dezvoltarea serviciilor media din ultimii ani, linia de demarcatie dintre servicii media si publicatii online scrise a devenit una destul de greu de trasat. Astfel, publicatiile care cuprind pe site-urile lor video-uri care nu au o legatura directa cu stirile prezentate in forma scrisa ar putea deveni subiect al reglementarilor CNA prin care s-a realizat implementarea Directivei, in masura in care video-urile in cauza ar putea fi calificate servicii mass media la cerere („servicii on demand”). O asemenea calificare ar atrage obligatia pentru operatorii unor astfel de site-uri de a obtine avizul CNA pentru difuzarea lor, urmand ca respectivele programe sa intre sub incidenta reglementarilor CNA, in interpretarea Hotararii CJUE”, spune Axinescu

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 21.10.2015 in cauza C-347/14 a plecat de situatia clipurilor video publicate pe site-ul New Media Online http://www.tt.com/.

„Astfel, pe site-ul respectiv se gasesc video-uri care cuprind cu preponderenta scurte buletine informative cu privire la evenimente locale, sondaje de opinie, insa avand in vedere criteriul promovat de Curtea de Justitie, si anume asemanarea cu emisiunile prezentate in mediul audiovizual, ar putea intra in aceasta categorie si emisiunile de tip talk-show sau programele culturale. Noutatea interpretarii reiese si din faptul ca exista o diferenta de viziune intre judecatorii Curtii si avocatul general. Mai precis, avocatul general a argumentat in concluziile transmise catre judecatori ca respectivele video-uri nu constituie servicii la cerere tocmai pentru ca se gasesc pe site-ul unui ziar online, acesta incadrandu-se de la aplicabilitatea Directivei. Cu toate acestea, viziunea Curtii a fost diferita”, explica reprezentanta Reff & Asociatii.

Site-ul a fost amendat pentru nerespectarea obligatiei de a obtine avizul pentru a oferi servicii video la cerere.

Citeste si:

„In ceea ce priveste continutul care ar putea atrage atentia CNA, in principiu este vorba despre emisiuni, scurte buletine informative, sondaje de opinie, criteriul dupa care se va face aprecierea fiind, in principiu acela al similaritatii cu programele prezentate in mediul audiovizual (in articolele straine fiind utilizata sintagma ”television like”). Instanta europeana subliniaza faptul ca lungimea programului nu este un criteriu relevant de apreciere a similaritatii cu programele prezentate in mediul audiovizual, putand fi calificat drept serviciu on demand chiar si un video cu o lungime de numai 30 de secunde”, adauga Silvia Axinescu.

Pentru ca Hotararea CJUE reprezinta o schimbare de viziune, nu exista inca la nivel european o practica in acest sens.

"Hotararea CJUE prezinta avantaje in primul rand pentru consumatori, intrucat se va asigura un grad mai ridicat de protectie al acestora, continutul din mediul online aflandu-se, ca urmare a acestei schimbari de viziune, sub supravegherea unei autoritati a statului, care are atributii in a controla si, in masura in care este necesar, sanctiona site-urile acolo unde se incalca reglementarile aplicabile. Dezavantajul si noutatea pentru site-uri este ca acestea vor fi supuse reglementarilor specifice legislatiei audiovizuale si controlului CNA. In prezent, nu exista o jurisprudenta in acest sens, interpretarea regulilor din Codul audiovizualului urmand a se forma in practic", spune oficialul Reff&Asociatii.