Companiile care apeleaza la lobby influenteaza, prin dimensiunea si domeniile lor de activitate, viata tuturor romanilor, iar fara o lege a lobby-ului ele si reprezentantii lor nu vor putea fi constransi sa fie transparenti, sunt principalele argumente pentru care Aurelian Horja, co-autor al primei carti romanesti din domeniu, considera ca Romania are nevoie de o lege a lobby-ului.
In afara de cele cateva firme specializate, mai practica lobby si camerele de comert, ONG-urile, sindicatele, patronatele, inclusiv Biserica Ortodoxa Romana. Toate aceste entitati intra in contact cu parlamentari romani pentru a-i convinge sa adopte, sa modifice sau sa respinga legi. Insa aceste actiuni sunt inca lipsite de transparenta. “Ma deranjeaza teribil ca se lucreaza la extrem de multe legi si eu sa nu stiu nimic”, spune Horja.
In ultimii zece ani, in Romania au fost propuse sase initiative de legi ale lobby-ului, dintre care patru au fost respinse iar una a fost retrasa de catre initiatorul ei. Cea de a sasea, depusa anul trecut de Constantin Nita, se afla inca in dezbatere. “Deocamdata e bine ca nu s-a adoptat o lege in aceste forme”, este de parere Liviu Mihaileanu, co-autor al cartii despre lobby. Initiativele anterioare cereau, printre altele, ca lobby-istii sa aiba neaparat studii superioare in drept sau jurnalism, iar calitatea lobby-istului era conditionata de faptul ca primea bani pentru actiunile sale.
La Bruxelles, unde activeaza circa 15.000 de lobby-isti, reglementarea se face in Registru voluntar. Insa, potrivit lui Horja, in capitala Uniunii Europene se pregateste trecerea activitatii de lobby in Registru obligatoriu, in urmatorii doi ani.
Riscul autoreglementarii – sa se ajunga ca in presa
O activitate de lobby autoreglementata risca sa reproduca modelul presei romanesti, este de parere Horja. “Daca se autoreglementeaza, se intampla ca la jurnalisti. Sorin Rosca Stanescu scrie un articol aiurea. E tras de urechi, i se spune sa nu mai faca alta data. Nu ai cum sa-l pedepsesti legal”.
O asociatie a lobby-istilor ar putea doar sa-si atentioneze membrii care nu respecta bunele practici si eventual sa ii excluda din asociatie, insa nu le poate interzice sa profeseze in continuare.
Lobby versus trafic de influenta
"Unii vorbesc de lobby. Ce este lobby? Este trafic de influenta. La noi traficul de influenta este penalizat si considerat un fapt penal si asa trebuie sa fie, dar altii l-au ridicat la lumina, l-au facut transparent si i-au zis lobby. Si se plateste, se incheie contract pentru lobby, deci este un trafic de influenta oficializat", spunea Ion Iliescu, in urma cu mai bine de cinci ani.
Atat traficul de influenta cat si lobby-ul urmaresc sa influenteze deciziile demnitarilor. Insa in timp ce in traficul de influenta se folosesc constrangeri emotionale, materiale sau relatii de rudenie si prietenie, in lobby influenta este practicata exclusiv printr-un bagaj de argumente, intr-un cadru transparent, explica Horja.
O definitie a lobby-ului il descrie ca un ansamblu de activitati legale si transparente (de monitorizare, analiza, documentare, comunicare directa etc.), cu intentia expresa de a influenta opinia sau actiunea unui membru al legislativului, executivului sau a administratiei publice, cu scopul de a initia, adopta, modifica,respinge sau abroga un act normativ.
Lobby-ul in Europa
La nivelul Uniunii Europene, mai mult de 160 de organizatii si grupuri ale societatii civile s-au organizat sub titulatura “Alliance for Lobby Transparency and Ethics Regulation (ALTER-EU)”, pentru a solicita, printre altele, un sistem electronic transparent de inregistrare obligatorie a lobby-istilor la nivelul Uniunii Europene. In cadrul acestui sistem, lobby-istii trebuie sa-si descrie obiectivele si activitatile pe care le depun pentru a le atinge. Deocamdata, inscrierile se fac in Registru voluntar, insa se urmareste trecerea in Registru obligatoriu.
In Lituania,prima lege a lobby-ului a fost adoptata in 2001, dupa care a fost modificata de doua ori, pentru a i se inchide “portitele” care le permiteau, de exemplu, ONG-urilor sa faca lobby fara a fi incadrate la aceasta activitate.
In Polonia a fost adoptata o lege a lobby-ului dupa ce cineastul Lew Rywin a influentat modificarea unei legi a audio-vizualului, in schimbul unei sume de 17,5 milioane de dolari.
In fine, in Ungaria exista o lege a lobby-ului din 2006, care obliga lobby-istii sa intocmeasca rapoarte trimestriale privind activitatile desfasurate.
In Romania inca au loc discutii si dezbateri. In opinia lui Horja, cel mai indicat ar fi sa se adopte o lege oarecare a lobby-ului, “cea mai proasta lege”, care ar putea fi ulterior testata si imbunatatita.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
