Pentru media internationala, insa, comunicatul din 27 octombrie a reprezentat legitimarea in avans a unei interventii forex locale, mai degraba decat a unei actiuni in forta coordonate la nivelul grupului. De altfel, chiar pe 27 octombrie ministrul de finante al Frantei, Christine Lagarde, a declarat presei ca anuntul G7 a avut ca scop sprijinirea unei eventuale actiuni “pur japoneze”.

Pe 16 decembrie, Rezerva Federala a condus rata cheie a dobanzii in Statele Unite in intervalul target 0% - 0,25%, sub nivelul dobanzii de referinta din Japonia de la acel moment (0,3%) pentru prima data in ultimii 15 ani, si pentru a 5-a oara de la inceputul anilor ’70. Doar o zi mai tarziu, pe 17 decembrie, yenul japonez a atins in fata dolarului american un nou minim al perioadei care a trecut din iulie 1995, cursul spot forex USD/JPY testand nivelul 87.

Pe 18 decembrie, ministrul de finante nipon, Shoichi Nakagawa, a avertizat ca guvernul va lua “masurile necesare daca este nevoie” pentru a limita aprecierea yenului. “Ma voi abtine de la a spune acum daca vom interveni sau nu, dar am mijloacele” de a proceda in acest sens – a afirmat Nakagawa. Cu doar o saptamana in urma, Nakagawa se declarase “socat” de deprecierea cursului USD/JPY pana la cotatii inferioare nivelului 90 pentru prima data in ultimii 13 ani.

Pe parcursul anului trecut, yenul japonez a inregistrat o apreciere de aproape 25% in fata dolarului american – cea mai importanta din ultimii 21 de ani. Performanta impotriva altor valute majore a fost inca si mai remarcabila: 30% in fata euro, 60% in fata dolarului australian, 67% in fata dolarului neo-zeelandez, si nu mai putin de 73% in fata lirei sterline. Confruntate cu o apreciere teribila a yenului dar si cu o contractie severa a pietelor traditionale, exporturile nipone au suferit in decembrie un declin record de 35%.

Pe 17 decembrie, Honda Motor Co. si-a redus cu aproape doua treimi propria estimare a profitului net aferent anului care se va incheia pe 31 martie fata de nivelul anuntat la sfarsitul lunii octombrie – solicitand totodata o “actiune rapida” in directia deprecierii yenului. Pe 22 decembrie, un alt gigant auto nipon, Toyota Motor Corp., a previzionat pentru anul care se va incheia pe 31 martie o pierdere neta de 150 miliarde yeni japonezi (aproximativ $1,7 miliarde) – chiar daca o estimare anterioara indica un profit net de 600 miliarde yeni japonezi. Ultima data cand Toyota Motor Corp. a inregistrat o pierdere neta pe parcursul unui an fiscal a fost in 1938.

Prabusirea exporturilor devine un fenomen generalizat printre economiile asiatice, unde reprezinta o componenta mult mai importanta decat consumul intern. Exporturile Chinei s-au redus in ianuarie cu 17,5% - cel mai important declin al ultimilor aproape 13 ani. In 2008, economia Chinei in ansamblu a crescut cu 9%, marcand astfel cea mai modesta ascensiune din ultimii 7 ani.

Presedintele chinez, Hu Jintao, a avertizat la sfarsitul lunii noiembrie ca economia locala pierde din competitivitate in masura in care cererea globala pentru produsele sale este in scadere accelerata. Abilitatile de conducere ale partidului vor fi testate, a adaugat presedintele Jintao.

Nu intamplator, poate, yuanul chinezesc a avut in a doua jumatate a anului trecut o apreciere de mai putin de un punct procentual in fata dolarului american, dupa o crestere de peste 6% in prima jumatate a anului. Mai mult, pe 1 decembrie – cu doar cateva zile inaintea unor discutii economice la nivel inalt dintre China si Statele Unite – yuanul a suferit cea mai importanta depreciere a perioadei care a trecut de la relaxarea regimului valutar in iulie 2005.

In opinia mea, China nu va ezita sa ia masuri radicale pentru a-si salva propria economie – avand de altfel o experienta a politicilor centraliste cu mult mai vasta decat economiile vestice. Chiar daca premierul Wen Jiabao a declarat recent pentru publicatia Financial Times ca yuanul va fi mentinut la niveluri echilibrate si rezonabile, comertul mondial se afla in prezent asemenea economiilor intr-o situatie extrem de fragila. O serie de pasi gresiti, dar in egala masura tentanti, ar putea conduce la o extindere la nivel global a deprecierilor valutare competitive si a barierelor protectioniste.

“China isi manipuleaza propria moneda – crede presedintele Obama, asistat de concluziile unei serii largi de economisti” – a afirmat Timothy Geither in fata Congresului american chiar inaintea asumarii functiei de secretar al Trezoreriei Statelor Unite (Geithner a reiterat de asemenea angajamentul generic pentru un “dolar puternic” – urmand astfel aceeasi abordare ca si predecesorii sai Henry Paulson, John Snow, Paul O'Neill, Lawrence Summers si Robert Rubin, chiar daca niciunul dintre acestia nu a definit vreodata masura precisa a unei monede americane solide). Geither a condus in perioada 1998 – 2001 departamentul de afaceri internationale din cadrul Trezoreriei, in al carui raport bi-anual institutia poate da verdicte de “manipulare” a ratelor de schimb.

Citeste si:

Replica autoritatilor de la Beijing nu a intarziat – ministerul chinez al comertului negand ferm acuzatiile, apreciate de altfel ca factor potential de declansare a protectionismului american.

Este adevarat ca deprecierile masive suferite in a doua jumatate a anului trecut de catre mai multe valute asiatice nu s-au sincronizat deocamdata cu o crestere, ci dimpotriva, cu un colaps al exporturilor in economiile vizate. Aprecierea teribila – si izolata – a yenului ramane insa indezirabila pentru autoritatile nipone.

Perspectiva unei interventii directe in piata forex a aparut si in cazul francului elvetian – o alta moneda intens tranzactionata la nivel global si afectata de implozia spectaculoasa a speculatiilor de tip “carry trade”.

Vice-presedintele bancii centrale a Elvetiei, Philipp Hildebrand, a declarat recent ca institutia este pregatita sa intervina in piata forex impotriva propriei monede. “In conditiile in care dobanzile pe termen scurt sunt practic zero, banca centrala a Elvetiei nu poate preveni o apreciere suplimentara a francului elvetian prin intermediul unei taieri a dobanzii”, dar “banca centrala poate sa vanda o cantitate nelimitata de franci elvetieni in fata altei valute” – a adaugat Hildebrand.

Orizontul unor deprecieri valutare competitive si al protectionismului nu se rezuma la Japonia sau Elvetia – ci ar putea afecta curand o serie larga de economii asiatice si din America Latina, si posibil chiar zona euro si Statele Unite. La sfarsitul lunii ianuarie, Rusia a permis in sfarsit rublei sa oscileze intr-un coridor semnificativ mai larg, dupa 20 de mini-deprecieri efectuate de la inceputul lunii noiembrie a anului trecut. Australia si Japonia au cerut insistent Statelor Unite sa renunte la clauzele protectioniste propuse in initiativele economice stimulative. “(…) vor avea ca rezultat un razboi comercial”, a declarat ministrul australian al comertului, Simon Crean.

La cea mai recenta intalnire desfasurata pe 13 – 14 februarie, G7 a evitat sa reitereze imperativ solicitarea accelerarii aprecierii yuanului chinezesc. Mai mult, yenul japonez nu a mai fost nominalizat direct.

Premisele de mai sus ar putea fi un prilej de reflectie chiar mai important pentru summit-ul G20 de la inceputul lunii aprilie.

NOTA: Acest material are exclusiv un scop pur informativ, neconstituind o recomandare de a tranzactiona in oricare din pietele financiare mentionate. Tranzactiile in marja presupun riscuri financiare semnificative. Vanguard SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza informatiilor prezentate.

Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu exista nicio garantie privind corectitudinea acestora.

Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
VANGUARD S.A.