Mai mult decat atat, nu este necesar sa obtii o finantare, atata timp cat acea finantare nu este cea mai buna solutie pe care o ai la indemana. Dileep Rao, presedinte al grupului InterFinance Corp., care ofera servicii de consultanta si lucreaza cu institutii guvernamentale, finantatori si oameni de afaceri, considera ca trebuie sa analizezi si sa alegi cea mai buna metoda de finantare posibila, iar dupa aceea sa dai startul unei afaceri.

De exemplu, explica acesta, “imprumuta bani de la o firma cu o structura de capital slaba numai pentru ca platesti o rata mai mica si te poti trezi direct in iad”.

Rao ofera un alt exemplu pentru a intari afirmatia de mai sus: “sa luam cazul unei companii care comercializeaza bunuri de consum (nu voi da numele companiei respective, pentru a nu-l face de ras pe proprietar). Compania cu pricina a fost pusa pe picioare de un tanar antreprenor, care a lansat pe piata un produs nou. Acesta a obtinut un imprumut de la un investitor bogat, caruia i-a vandut, in final, o parte din actiuni. Cand produsul a inceput sa prinda pe piata, investitorul majoritar a luat controlul asupra firmei, dandu-l pe tanarul antreprenor la o parte. Desi acesta l-a dat in judecata pe cel care ii furase practic firma, nu a reusit sa primeasca decat 100.000 dolari. Cativa ani mai tarziu, cel care il finantase pe antreprenor a vandut compania pentru 100 de milioane dolari”.

Acest gen de lucruri se intampla de nenumarate ori si, de aceea, este important sa faci tot ceea ce-ti sta in putinta pentru a tine situatia sub control. In plus, trebuie sa tineti cont de faptul ca investitorii institutionali, chiar daca detin o parte din actiuni sau nu, ar putea sa pretinda anumite lucruri, cum este acela de a schimba directorul executiv al companiei sau de a schimba strategia pe care acesta o aplica, lucru echivalent cu a fi dat la o parte din afacerea pe care ai gandit-o pentru tine.

Capitalul investit intr-un start-up este foarte valoros. Acesta nu trebuie epuizat pana cand afacerea nu incepe sa devina profitabila si sa produca cel putin banii pe care i-ati investit initial, mentioneaza Rao.

Luand un exemplu pozitiv, Rao relateaza cum, in anii 1990, o companie de reciclare obtinuse un brevet prin care trebuia sa recicleze petrolul care ramasese intr-o uzina. Competitorii acestei firme au ars materialele cu care au absorbit petrolul ramas in uzina, altii au utilizat substante chimice toxice (care au dus la poluare) sau au aruncat reziduurile de petrol in depozite de deseuri, contaminand, astfel, apele subterane. Pentru a realiza aceasta operatie fara a pune in pericol natura, compania de reciclare avea nevoie de 1,5 milioane dolari pentru echipament, 700.000 dolari pentru spatiu si de o suma considerabila pentru mana de lucru.

Iata planul de finantare pe care l-a adoptat compania:

Citeste si:

- Echipament. Fiindca echipamentul era foarte performant si scump, posibilitatile de finantare erau foarte reduse. De aceea, consiliul director a decis sa vanda o parte din capitalul firmei, desi aceasta industrie nu reprezenta un mediu atractiv pentru investitori, dupa cum afirma presedintele firmei InterFinance Corp. Astfel, compania de reciclare a ajuns sa apeleze la business angels si la prieteni sau familii pentru a strange banii necesari.

- Spatiu. Initial, compania de reciclare a inchiriat cladirea in care isi desfasura activitatea la cursul pietei, chiar daca existau o multime de subventii posibile pentru cei care stiau unde sa caute oportunitatile de finantare. Rao a renegociat termenii prin care compania a primit un numar mai mare de subventii de finantare.

- Capitalul de lucru. Compania de reciclare a folosit o combinatie de capital si imprumuturi garantate de Small Business Administration (Administratia Afacerilor Mici), pentru care fondatorii companiei au trebuit sa lase drept garantie drepturile asupra proprietatilor detinute. Banii care au fost castigati au fost suficienti pentru a plati datoriile.

- Cercetare. Banii utilizati pentru cercetare au venit de la un program de imprumut de stat menit sa incurajeze dezvoltarea de noi produse.

Compania de reciclare s-a folosit in cadrul acelui proiect de zece surse diferite de capital – toate pentru a gasi cel mai potrivit program de finantare, la cel mai potrivit moment. Rezultatul: compania a crescut intr-atat incat a ajuns sa fie o afacere care valoreaza mai multe milioane de dolari si care a obtinut o multime de clienti. Investitorii asteapta un exit de pe piata fructuos, in urmatorii doi-trei ani.

Planurile de finantare pentru afacerile mici nu trec in ordinul fantasticului. Insa acestea trebuie alese cu grija pentru a nu pune in pericol intreaga afacere.