Aud masina de gunoi apropiindu-se. Ies in strada, sa iau tomberonul dupa ce va fi fost descarcat – mi s-a intamplat sa fie furat, trebuie sa am grija. Constat, cu o oarecare surprindere, ca o femeie in jur de 50 de ani scotoceste prin tomberon. Ma vede si se scuza, spune ca e in cautare de ambalaje de plastic, sticla si carton, sa le duca la centrele de reciclare, sa le vanda. Ii spun ca voi pune, de acum inainte, deseurile din plastic, carton si sticla intr-un sac separat de gunoiul menajer, sa nu mai fie nevoita sa caute prin tomberon. Imi multumeste, isi ia deseurile reciclabile, le pune intr-un carucior de cumparaturi pe care cine stie de unde l-a luat si pleaca grabita mai departe, la urmatorul tomberon, sa o ia inaintea masinii de gunoi.

Episodul descris mai sus este, probabil, familiar multora dintre cititorii acestui articol, modalitatea aceasta de colectare selectiva fiind cunoscuta si printre actorii din domeniul reciclarii deseurilor.

”90% din deseurile colectate vin de la acesti «scotocitori prin gunoaie» si atunci vine intrebarea: poti crea un sistem prin care oamenilor astora sa le fie mai usor? Daca asta e canalul care functioneaza, foarte bine, dar hai sa-l ajutam sa functioneze mai bine. Cum putem sa facem asta? Ce sistem e necesar?”, se intreaba Lucian Gramescu, Incubation Manager, Impact Hub Bucharest.

Problema cu acest gen de colectare selectiva este ca deseurile reciclabile sunt, de multe ori, contaminate cu resturi de mancare, grasime, pamant si altele si, din aceasta cauza, calitatea produsului reciclat va fi una inferioara.

”Dupa ce un deseu, plasticul mai ales, se contamineaza cu mancare, grasime, pamant, el nu mai poate fi curatat si spalat si in cel mai bun caz poate fi reciclat si transformat intr-un material net inferior din punct de vedere calitativ, care nu este la fel de rentabil pentru reciclator sau poate fi ars. Daca nu e nici ars si nici nu e atractiv pentru industrie, merge la groapa de gunoi si elibereaza micro fibre in natura timp de sute de ani”, explica Lucian Gramescu, Incubation Manager, Impact Hub Bucharest.

Citeste si:
Locuri unde se colecteaza si recicleaza ulei alimentar uzat
Locuri unde se colecteaza si...

Colectarea selectiva este doar una dintre directiile ReUse Hub, unul dintre programele Impact Hub Bucharest, in fapt o competitie de proiecte antreprenoriale al carui premiu de 50.000 de euro – finantarea este asigurata de PepsiCo – va fi acordat in decembrie 2018. Alte arii de activitate din care pot proveni aplicantii sunt material alternative, produse alternative (construite, ca ambalaj sau continut, astfel incat sa produca mai putine deseuri), colectarea si trierea deseurilor, solutii care tin de reciclarea propriu-zisa.

deseuri, colectarea deseurilor, impact hub, colectare selectiva, colectare selectiva deseuri, Lucian Gramescu, Impact Hub Bucharest

”Acum suntem in etapa de inscrieri, participantii se pot inscrie pana pe 15 iulie, dupa care ii vom selecta pe cei cu cel mai mare potential, in jur de 10 participanti, care in etapa de toamna vor trece printr-un proces mai accelerat de workshop, care inseamna timp de lucru efectiv in care sa-si faca cercetarea de piata, planificarea de business – practic sa verifice daca lucrurile pe care ei cred ca pot sa le faca sunt realiste din perspectiva legislatiei, a infrastructurii, a resurselor pe care le au la dispozitie. Va fi si parte de mentorat si expertiza din industrie, de la companiile de pe piata si lucru pe teren, pentru ca trebuie sa vina cu niste argumente tehnologice, financiare si de comportament uman care sa arate ca ceea ce vor sa faca ei e fezabil. In 15 decembrie vor veni sa prezinte proiectele in fata juriului si vom decide atunci unul pana la trei castigatori care sa imparta sau sa ia cu totul premiul de 50.000 de euro si sustinerea suplimentara pentru urmatoarele sase luni. Este o finantare pentru dezvoltarea business-ului, provine de la PepsiCo”, detaliaza Lucian Gramescu, Incubation Manager, Impact Hub Bucharest.

Misiunea ReUse Hub este, dupa cum spune Lucian Gramescu, este reducerea impactului asupra naturii pe care il au deseurile, in special cele provenite din ambalaje, asa-numitul plastic de unica folosinta.

Citeste si:
"Drona" care aduna gunoaiele din apele Dunarii a ajuns in Romania
FOTO, VIDEO Prima "drona"...

”Cautam antreprenori sau inventatori care au solutii ce pot fi adaugate la ecosistemul din Romania din zona asta. In momentul de fata, in Romania reciclam undeva la 5% din tinta pe care o avem de la Uniunea Europeana si asta in ciuda faptului ca avem capacitate de procesare a deseurilor, s-au facut investitii, sunt firme care au fabrici de reciclare a materialelor provenite din deseuri, dar nu prea au ce recicla, pentru ca la noi nu se colecteaza suficient selectiv si atunci inclusiv importa cantitati foarte mari colectate selectiv din alte tari, ca sa aiba materie prima”, explica Incubation Manager, Impact Hub Bucharest.

TeraPlast, in top 10 reciclatori din Europa

Si pentru ca a venit vorba despre companii si investitii in zona de reciclare, este important de notat ca acestea continua in permanenta. Unul dintre cele mai recente astfel de exemple este investitia de 3,5 milioane de euro pe care grupul TeraPlast a facut-o in transformarea unui depozit de materie prima in sectie de colectare si reciclare de mase plastice. Sectia este dotata cu cele mai moderne tehnologii de curatare si sortare, achizitionate de la liderii de piata europeni, potrivit reprezentantilor companiei.

”In contextul problemelor legate de mediu si a nevoii de reciclare la nivel national, generate de faptul ca Romania este pe ultimul loc in UE la capitolul reciclare, Grupul TeraPlast vine cu o solutie pentru industria romaneasca in ceea ce priveste gestionarea eficienta a deseurilor din PVC rigid. Exista state din Europa in care a devenit obligatorie incorporarea in produsele din PVC a materialului reciclat, in anumite proportii. Provocarea majora este utilizarea unui reciclat cu o puritate inalta, care sa confere aceleasi proprietati produsului finit ca si materialul virgin, iar acest lucru se realizeaza folosind tehnologii avansate de sortare si curatare a deseului brut. TeraPlast este un producator matur, cu experienta, constient de anvergura unei astfel de initiative, drept dovada marimea investitiei facute si tehnologiile de care dispunem”, declara Alexandru Stanean, director general adjunct Grup TeraPlast.

deseuri, colectarea deseurilor, Teraplast, colectare selectiva, colectare selectiva deseuri, reciclare

Citeste si:
Campanie de plogging in Padurea Baneasa, pe 5 octombrie
Prima campanie de plogging...

Sectia de reciclare are o capacitate de productie de 12.000 tone pe an, ceea ce pozitioneaza compania in top 10 reciclatori din Europa, in timp ce la nivel national este cel mai mare reciclator din PVC rigid. Investitia de 3,5 milioane de euro include liniile de reciclare, hala de productie, cladiri conexe si spatii de depozitare, precum si alte dotari specifice.

In ce tari se afla cele mai mari companii de reciclare?

Printre materiile ce pot fi reciclate de TeraPlast se numara profile de tamplarie PVC (capete si bare profile), profile tehnice, precum lambriuri, jaluzele si alte tipuri de profile (jgheab, canaleti, coltare, sine perdea etc.), deseuri post-consum, deseuri post-industriale, dar si tevi si fitinguri din PVC. TeraPlast colecteaza deseuri postindustriale din Romania, iar din Europa colecteaza atat deseuri postindustriale, cat si postconsum.

Potrivit reprezentantilor TeraPlast, in Europa piata de deseuri din PVC rigid s-a ridicat la aproximativ 343.000 de tone pe an la nivelul lui 2016, respectiv 420.000 tone anual, in 2017. Cele mai mari companii de reciclare la nivel european se afla in Germania, Marea Britanie si Franta, avand o cota de piata insumata de 65%. Totodata, primii 10 reciclatori din Europa proceseaza circa 56% din deseurile aflate in aceasta zona geografica.

In total, la nivel european exista peste 100 de reciclatori, cu o capacitate instalata de aproximativ 700.000 de tone, iar in anul 2017 s-au reciclat 640.000 de tone in Europa. De asemenea, peste 60% dintre capacitatile instalate sunt destinate PVC-ului rigid, segment aflat in crestere, in timp ce restul de 40%, pentru PVC plastifiat, se afla in scadere.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Companii »



Citeste si
Aplicatia pentru colectarea selectiva a deseurilor, lansata in Romania