Cei care ignora Muntii Macinului si sustin ca ar fi doar niste dealuri golase, ce abia depasesc 400 de metri, se insala amarnic. Peisajul este unic, crestele erodate sunt spectaculoase, salbatice si suficient de abrupte ca sa puna la incercare un drumet experimentat.

Ceea ce da unicitate locului este extraordinara zestre de fauna si flora. A fost declarat Parc National acum trei ani. Este singura zona de acest gen din Europa, unde se „intersecteaza“ specii asiatice cu mediteraneene si central europene, unele rare, altele amenintate cu disparitia.

Pe partea de vegetatie, unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor mondial. Culmea Pricopanului este principalul culoar de migratie, din apropierea Deltei, a peste 180 de specii de pasari. Sunt rapitoare care cuibaresc numai aici.

Daca administratia parcului se arata preocupata sa puna in valoare toate acestea, comunitatile locale ridica din umeri. Oamenii vor un singur lucru: sa se redeschida cariera de granit ca sa aiba unde lucra, chiar daca dinamita alunga zburatoarele protejate si ameninta timidele tentative turistice.

Doar bune intentii

Erodate de intemperii, culmile celor mai vechi munti din Romania - si unii dintre primii formati pe continent - au dat nastere la creste zimtate si formatiuni uluitoare.

Geograful Ion Cornea facea urmatoarea descriere a Culmii Pricopanu-lui, de langa orasul Macin: „E unul dintre muntii cei mai salbatici si mai vrednici de vazut din toata Romania. Drept care, chiar daca, cititorule, te vei fi suit pe toti muntii Europei, sa te sui neaparat si pe Pricopanu. E unic in felul lui in toti muntii tarii: o avalansa de uriase blocuri granitice cazute din cer si ingramadite unele peste altele“.

Lucrurile care-i tin pe turisti departe de toate aceste frumuseti pot fi enumerate intr-o fraza: drumuri proaste, mijloace de transport insuficiente, lipsa totala a locurilor de cazare. Singurul hotel, cel din orasul Macin, e in refacere, vechile popasuri care mai functionau, de bine, de rau, pe vremea impuscatului, si-au inchis demult portile, restaurante nu-s. Nici macar pensiuni la localnici - doar bune intentii.

Turism de nisa si de tranzit

Exista totusi doua-trei agentii care aduc turisti straini in Macin. Sunt specializate in ecoturism, au parteneri in afara si ii vizeaza pe iubitorii de natura.

„In fiecare an - mai putin anul asta - am adus doua-trei grupuri de cate 10-16 insi“, spune Tibi Tioc, de la Tioc Reisen. Majoritatea vizitatorilor sunt ornitologi care, culmea, se arata incantati de pustietatea locurilor si de faptul ca aici nu au patruns inca betoanele si termopanele. E drept ca nu adasta prea mult in zona: vin din Delta, observa pasarile cateva ore, apoi pleaca mai departe, pentru a fi cazati la Amara.

In ciuda infrastructurii care lipseste, perspective pentru dezvoltarea turismului sunt, spune Viorel Rosca, seful Parcului National Muntii Macin. Anul trecut, povesteste acesta, s-a trezit cu doua autocare de suedezi. Oamenii au fost incantati. Anul asta, in iulie, si-au anuntat intentia de a descinde in zona nu mai putin de 30 de grupuri!

Excursii pe magar

Viorel Rosca spune ca au fost refacute si omologate sase trasee turistice, care pornesc tot din atatea localitati de la baza muntilor. Potecile au fost configurate astfel incat turistul sa poata trece prin puncte de belvedere, la limita zonelor de conservare speciala. Cei interesati pot sa beneficieze de serviciile unui ghid, biologul din parc le sta la dispozitie.

Marcajele noi au fost trecute in pliante care sunt distribuite prin ocolul silvic Macin si prin directia silvica din Tulcea.

Administratia parcului intentioneaza sa ridice si doua foisoare de observatie si incearca sa-i convinga pe localnici sa-si deschida pensiuni agroturistice. Seful parcului - care e in stare sa povesteasca ore in sir despre frumusetile Macinului - spune ca a depus la Agentia de Protectie a Mediului cinci proiecte menite sa impulsioneze turismul. Unul vizeaza o crescatorie de cai si magari in Luncavita, astfel incat vizitatorii sa poata strabate potecile marcate calare.

Peisaj de stepa, cu vedere la Dunare

Accesul dinspre Galati sau Braila se face pe DN22, dupa traversarea Dunarii cu bacul. Intre Horia si Luncavita, pe un drum judetean, se poate intra in estul si nord-estul parcului. De la Tulcea se vine pe DN 22A. Nu exista cale ferata.

Pentru turistii care se duc in Delta, calea cea mai la indemana de a ajunge in zona este cu autoturismul din dotare. La circa 2 km de la iesirea din Macin, se urmeaza breteaua prafuita care duce spre cariera de piatra. Drumeagul traverseaza un canal de irigatii, apoi o coteste la stanga, pe sleauri de tractor si caruta. Paduricea firava de la baza muntelui este punctul unde poteca urca spre Fantana de Leac - ultimul loc unde cei care vor sa vada Culmea Pricopanului pot face provizii de apa (traseu de trei ore jumatate).

Accesul este mai lesnicios din localitatea Greci, loc inca renumit pentru cioplitorii - italieni! - in piatra. (De altfel, in localitatile de la poalele muntilor convietuiesc nu mai putin de 14 etnii). De aici se poate ajunge pe trei trasee turistice, din care doua pe creste. Peisajul unic, de stepa, are cateva puncte exceptionale de belvedere, de unde se zaresc meandrele Dunarii. Aici se profileaza si cel mai inalt varf din Dobrogea: Tutuiatu, 467 metri. Camparea se face numai la cort, in locuri special amenajate.

Granit versus parc national

Marul discordiei in zona este cariera de la baza Culmii Pricopanului. Granitul de aici, incarcat in vase turcesti, grecesti, italiene sau franceze, a fost exportat inca de la inceputul secolului al XIX-lea. Pentru stadionul olimpic din München s-a folosit ca material de constructie piatra gri din Macin.

Exploatarea cu pricina a functionat pana in 1999. Dupa o „pauza“, a reinceput sub conducerea a doua societati din Braila.
In 2003, cand Muntii Macin au fost declarati, prin lege, parc national, cariera a fost inclusa si ea in zona protejata. Drept care societatile sus-pomenite nu au mai primit aviz de exploatare. Autorizatia de mediu face obiectul unui litigiu la Curtea de Apel.

Cei din administratia parcului spun ca exploatarea, prin poluarea pe care o produce - a aerului, a freaticului, sonora - dauneaza grav biodiversitatii si tulbura pasarile. De cealalta parte, exista presiunea primariilor locale - dar nu numai. Interesul e mare pentru ca piatra de aici e destinata constructiei podului intre Braila si Smardan.
Ichim Andone, primarul din Macin, sustine ca din munca la cariera si-ar castiga painea cel putin 200 de suflete. Intrebat de ce nu se concentreaza asupra turismului, primarul a replicat: „Am inchis cariera de un an si n-am vazut niciun microbuz cu turisti. Aproape 40 la suta din judetul Tulcea e arie protejata. Activitati economice cand mai facem?“.

Ministerul Mediului a trimis recent o comisie de analiza in zona. Sunt destule voci care cer modificarea limitelor parcului - pe motiv ca exploatarea a fost inclusa „abuziv“ -, astfel incat cariera sa fie scoasa din perimetrul protejat. Ceea ce ar fi o premiera. Si un precedent periculos.