Modelul suedez, atit de drag lui Ion Iliescu, prinde contur in Romania. Dar nu in politica, ci in constructii. In Transilvania si Banat au inceput sa apara casele suedeze, cu douazeci la suta mai ieftine decit cele romanesti.

Tehnologia scandinava de ultima ora in domeniul constructiilor imobiliare a patruns rapid pe piata romaneasca. In judetul Mures, un grup de firme, condus de citiva tineri sub 35 de ani, a pus la punct un proiect de ridicare a unor cartiere de case ieftine si rezistente, aducind din Suedia pina si ultima tigla.

O inventie suedeza de acum sapte ani, raspindita in Olanda, Danemarca, Germania, poate schimba radical optica asupra caselor in care vom trai. Peretii nu mai sint de caramida sau lemn, ci din polistiren. Si iarna e ca vara, din punctul de vedere al organizarii de santier: o casa suedeza se poate ridica si pe ger, pentru ca peretii nu sint de beton, ci se ridica toti odata si se prind cu suruburi.

Bazat pe structuri de rezistenta din bestablocuri - un fel de sandvis din polistiren expandat acoperit cu lemn stratificat -, modelul suedez permite ridicarea unei case in maximum doua luni. Tehnologia a cucerit de acum sapte ani piata scandinava si are avantajul de a permite lucrul indiferent de anotimp sau starea vremii.

Scandinavii au renuntat la casele din caramida

Citeste si:

„Majoriatea scandinavilor au renuntat treptat la casele de caramida sau lemn“, afirma Bikfalvi Zsolt, reprezentant pe Mures, Harghita si Covasna al suedezilor. „Avem clienti care doresc ca si aspectul exterior sa fie identic locuintelor scandinave. Pe baza proiectului se debiteaza peretii si acoperisul in Suedia, inclusiv suruburile, sipcile si grinzile. Apoi, muncitorii nostri, asistati tot de suedezi, construiesc pe fundatie. In zece zile casa e ridicata in rosu“. Constructia unui metru patrat, fara finisaje, nu depaseste 140 de euro, cel putin cu 20 la suta mai ieftin decit cele din materialele de constructie clasice, spune Bikfalvi. In medie, pretul final al unei case de 130 de metri patrati, cu etaj sau fara, nu depaseste 40.000 de euro decit daca proprietarul vrea finisaje luxoase de marmura sau lambriuri de mahon. Costul scazut este dat in primul rind de manopera redusa, timpul maxim de executie fiind intre patru saptamini si doua luni, si apoi de pretul materialelor. Chiar daca vin din import, materialele sint mai ieftine decit caramizile sau BCA-ul din Romania si sint net superioare la capitolele termoizolatie si rezistenta in timp. Desi polistirenul este 98% aer, datorita „copertelor” de lemn stratificat, un perete din bestabloc rezista la o greutate de pina la zece tone. Conform testelor realizate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor, INCERC Timisoara, peretii unei case suedeze pot prelua o sarcina de aproximativ 2.200 de kilograme pe punctele de rezemare.

Maximum doua etaje

Exista si un inconvenient: nu se pot construi case cu mai mult de doua etaje sau blocuri, deoarece agrementarile tehnice europene au impus sase metri ca inaltime maxima pentru o placa din acest tip de structura de rezistenta.

„O casa suedeza are garantie pe viata si tine cel putin cit una de caramida sau beton“, afirma constructorul Bikfalvi. •