Daca voiai sa bati cararile muntilor, orice priceput te indruma catre Busteni. De aici aveai acces la cele mai incitante trasee, cele mai frumoase peisaje, iar „binefacerile“ civilizatiei nu riscau sa-ti strice placerea de a face o incursiune in natura. Din nefericire insa, acest gen de turism, practicat in special de studenti, nu este nici pe departe in masura sa contribuie la prosperitatea unei regiuni. Cheltuieli minime, pretentii in consecinta, cu rezultate pe masura, reflectate in dezvoltarea anemica a industriei turistice. Cu niste ani in urma, edilii din Busteni s-au hotarat sa ia cerbul de coarne si sa readuca statiunea in atentia turistilor de moda noua. Proiect principal: partia de schi Kalinderu, o investitie ultramoderna care avea sa ameninte locurile similare din Sinaia si Predeal.

5 milioane de euro, de la PHARE

Povestea dateaza de la inceputul anilor 2000, ideea construirii unei partii performante dovedindu-se geniala. Locatia aleasa a fost batrana si micuta partie Kalinderu, realizata cu zeci de ani in urma de cel care i-a dat si numele.

Dupa efectuarea demersurilor si documentatiei necesare, autoritatile din Busteni au semnat in 2003 un contract de finantare prin fonduri Phare care se intitula, oficial, „Infrastructura acces Busteni-Valea Alba-Kalinderu“. Proiectul, in valoare de 5.250.000 de euro, cuprindea realizarea drumului de acces din DN1, in dreptul statiunii Busteni, pana la vechea partie Kalinderu, pe o distanta de 2,6 kilometri, modernizarea si extinderea utilitatilor necesare functionarii facilitatilor, construirea unui pod de acces chiar la baza partiei, extinderea prin defrisare si modernizarea partiei propriu-zise, amplasarea unei instalatii moderne de telescaun, realizarea unei instalatii capabile sa produca zapada artificiala pe toata lungimea partiei, construirea unui rezervor de apa pentru alimentarea tunurilor de zapada, construirea unei statii de pompare a apei, achizitionarea unei masini pentru nivelat zapada, plus construirea facilitatilor indispensabile bunei functionari: statiile inferioare si superioare ale telescaunului, cu spatii pentru Salvamont si SMURD, grupuri sanitare, spatii de alimentatie publica, statia de comanda a telescaunului si garajul.

Realizarea acestei uriase investitii a durat doi ani, desi partia a intrat in functiune chiar din iarna anului trecut. Contractul in sine s-a considerat incheiat saptamana trecuta, cand au fost receptionate si ultimele anexe: rezervorul de apa si statia de pompare, dispozitivul de acces automatizat la telescaun, dar si un drenaj refacut de constructor, ca urmare a alunecarilor de teren produse dupa precipitatiile din primavara. Din acest moment, investitia a intrat in proprietatea Ministerului Integrarii, dupa cum ne-a declarat viceprimarul din Busteni, Savel Nae, intregul complex urmand sa fie, timp de un an, intr-o perioada de „notificare a defectelor“. Abia atunci constructia va trece in proprietatea Consiliului Local Busteni.

Noi investitii pentru turism

Cam aceasta ar fi istoria acestei imense investitii, dar rolul ei in viata comunitatii abia incepe. Ion Vasilescu, presedintele Consiliului de Administratie al Consortiului Local, cel care se ocupa de implementarea programelor de dezvoltare, ne-a precizat ca anul trecut, primul sezon in care partia a functionat la capacitate maxima, s-au inregistrat peste 75.000 de turisti veniti pentru schi. Asta a insemnat un semnal puternic pentru industria turistica, noi pensiuni, restaurante si alte spatii de agrement fiind deschise in oras, numarul de locuri clasificate (pana la 4 stele) depasind 1.500, altele fiind disponibile in sistemul de cazare particular. Pentru sezonul 2005-2006 este asteptata o crestere de minimum 50% a numarului de turisti, astfel ca succesul este ca si garantat. Insa cei din prima-rie nu si-au propus sa culeaga roadele de pe urma investitiei si sa priveasca zambind satisfacuti de la balconul institutiei locale.

Citeste si:

Noi proiecte se afla deja in lucru, primul pe lista fiind o extindere a partiei, pentru a se mari capacitatea de absorbtie a turistilor (cu dedicatie speciala pentru practicantii de snowboard). In aceeasi zona vor fi construite un parc de distractii, „de aventura montana“, dar si o instalatie de agrement pentru vara, un tobogan amplasat in zona partiei, pe care se va putea cobori cu un soi de masinute pe role (un bob cu role) si care va folosi cablul telescaunului pentru urcare. Va fi creata o noua parcare la baza partiei si se va continua asfaltarea strazilor.

Pe termen mediu si lung, autoritatile au in plan reabilitarea centrului orasului, refacerea pietei si transformarea acesteia in targ cu specific local, deschiderea unui nou muzeu si construirea unui teren de sport.

Start lansat

Asa cum stau lucrurile in acest moment la Busteni, pasul decisiv pentru relansarea turismului s-a facut deja. Cele 5-6 hoteluri, precum si zecile de pensiuni sunt in plin proces de renovare sau extindere, numarul mare de turisti care se anunta in acest sezon fiind un motiv serios pentru ca dezvoltarea serviciilor oferite sa ajunga rapid in stadiul in care sa acopere cererea. Singurul sector inca dezvoltat necorespunzator din zona, activitatea comerciala, va fi obligat cu siguranta sa tina pasul si el, sansele unor afaceri profitabile fiind evidente. Busteni reprezinta deja o alternativa serioasa pentru cei care nu se mai simt atrasi de Sinaia sau de Predeal, iar pentru turismul din Romania nu poate fi decat un semn bun.

Gura Diham, cabana de pe Valea Cerbilor

Una dintre atractiile din zona statiunii Busteni este cabana Gura Diham, construita acum aproape 100 de ani. Situata la o altitudine de 982 de metri, pe Valea Cerbului, la cateva minute de mers cu masina, cabana s-a extins si modernizat, ajungand sa ofere astazi peste 60 de locuri de cazare si peste 200 de locuri in cele doua restaurante. Atmosfera rustica, prezenta la tot pasul, face ca locul sa fie cautat de turisti si de localnici in egala masura, cea mai apreciata fiind bucataria cu specific romånesc (sa nu uitam de borcanele cu muraturi ce decoreaza mare parte din restaurant). Cabana Gura Diham este clasificata la 3 margarete, proprietarii acesteia fiind membri fondatori ai Asociatiei Cabanierilor din Muntii Bucegi.