Interviu cu Dan Berendel, proprietarul Master Chem Oil: Cred in sansa comertului exterior romanesc!

Cat de important este imprevizibilul, intr-o piata precum cea a petrolului, cum a evoluat pretul petrolului in acest an, cum, unde si de ce se intalnesc preturile produselor petroliere cu variatia monedei anericane, comertul exterior romanesc, cresterea consumului pe piata interna - toate acestea intr-un interviu cu Dan Berendel, 37 ani, proprietar al S.C. Master Chem Oil SRL.



Dr. Alex Todericiu: Master Chem Oil este singura societate comerciala cu capital integral romanesc, implicata in operatiuni de tradind cu produse petroliere si petrochimice pe pietele internationale. Ce rol joaca imprevizibilul in lumea dumneavoastra de afaceri?

Dan Berendel: Master Chem Oil realizeaza trading cu produse petroliere si petrochimice folosind alaturi de spatiile de depozitare din portul Constanta, unde realizeaza astfel aproximativ 10% din cifra sa de afaceri, unitati de depozitare in Turcia cat si in regiunea de nord-vest a Europei (Rotterdam, Olanda). Astazi, societatea este parte a unui grup international. bine capitalizat, cu centre operationale in Elvetia, Olanda, Malta, Turcia si Romania.

Pentru a va da un exemplu pentru ceea ce inseamna imprevizibilul in activitatea noastra curenta, in desfasurarea operatiunilor speculative in aceasta piata, am avut acum cateva luni o situatie, cand fara nici un fel de predictie, aparent fara stiri detonatoare si/sau date economice premergatoare, pretul la petrol a scazut 3,5 dolari pe baril intr-o ora. Fara nici o explicatie, pur si simplu s-a produs o vanzare masiva.

A doua zi scenariul s-a repetat. Am avut din nou o scadere de 3,5 dolari pe baril in doua ore, practic o scadere neta a pretului de 7 dolari in doua zile, aproximativ 8% din pret. Fara explicatii privind motivele acestei scaderi! Dupa cateva zile s-a aflat, bineinteles neoficial, faptul ca un jucator important din piata, a fost vorba despre un fond de investitii, a decis sa-si inchida toate pozitiile deschise pe piata (pozitii futures, optiuni, swapuri).

Bineinteles ca nu credem ca doar aceasta decizie a influentat piata cu 7,5 dolari pe baril, a provocat insa panica, probabil ca multi au vandut cand au vazut ca piata scade, pornind bineinteles de la ideia de a merge cu trendul pietei si a face profit. In opinia noastra tocmai imprevizibilul aduce spectaculozitatea evolutiei preturilor la produsele petroliere, de fapt in toate pietele financiare, intr-o masura mai mica sau mai mare.

A. T.: Piata produselor petroliere cuprinde o gama foarte diversa de produse. Instrumentele financiare derivate, indiferent daca ne gandim acum la pietele reglementate sau la cele asa-zis la libera intelegere sunt de o complexitate deosebita, solicitand astfel traderilor, in functie de propria temeritate si de tipul tranzactiei, o buna predictie bazata pe analiza pietei, un apetit pentru risc speculativ si intr-o anumita masura pentru transparenta, dar mai ales pregatirea minutioasa a „inchiderii“ si astfel acoperirea riscului. Exista o delimitare clara cat din volumul acestor tranzactii sunt pentru acoperirea riscului si cat pentru asigurarea profitului?

Dan Berendel: In afara de cotatiile pentru pretul la petrol, cu livrare imediata sau la termen, pe care multa lume le urmareste, avem o gama foarte mare de produse care se obtin in urma procesului tehnologic din petrol. Daca pe pietele reglementate transparenta este maxima, pentru pietele de tip OTC (la libera intelegere), unde preturile se formeaza pe baza negocierii intre participanti, transparenta este mult mai redusa.

Sa amintim ca exista peste 900 tipuri de instrumente financiare pentru produsele petroliere pe bursa produselor OTC din Chicago... Nu exista astfel posibilitatea de a se face o delimitare clara cat din volumul acestor tranzactii sunt pentru acoperirea riscului si cat pentru operatiuni speculative. Diferenta consta in faptul ca operatiunile pentru acoperirea riscului raman in general deschise pana la expirarea contractului aferent, la scadenta, la livrarea produsului sau compensare pentru diferente in bani si nu se inchid decat rar in piata.

Prin „inchidere” intelegand ca, avand initial o operatiune de cumparare, la scadenta, trebuie sa avem neaparat operatiunea inversa, de vanzare! Operatiunile de acest tip speculativ, ca o regula generala, se inchid inainte de termenul de expirare al contractului, respectiv pe bursa , pentru a nu avea riscul de livrare efectiva al produsului (depinzand si de specificatiile contractului produsului pe bursa, marea majoritate fiind cu livrare fizica). Operatini speculative, oricare ar fi acestea, genereaza si vor genera intotdeana o foarte mare volatilitate in aceasta piata.

A. T.: Ne apropiem de sfarsitul anului. Va rog sa explicati pe scurt evolutia pietei de pana acum.

Dan Berendel: Luand ca referinta evolutia pretului petrolului (West Texas Intermediate -WTI, sau Texas light sweet), am putea face o succinta analiza in corelatie cu evolutia dolarului american. Ma refer la miscarile majore ale pretului la petrol de la inceputul anului pana in luna iunie 2010. O evolutie spectaculoasa. Iunie a fost momentul cand am asistat la o inversare majora a trendurilor la produsele petroliere si nu numai.

Pretul petrolului a deschis anul in forta, la nivelul de 84 dolari pe baril dupa cresterea spectaculoasa (de la nivelul de 68 dolari/baril) din a doua jumatate a lunii decembrie 2009. Dupa acest adevarat raliu, in urma anuntului de modificare a cotei de constituire a rezervelor minime obligatorii facuta de Banca Centrala a Chinei, pana la finalul primei luni a anului 2010, cotatiile au coborat din nou pana la nivelul de 69 dolari/baril.

Volatilitatea inregistrata de cotatii in aceasta perioada a atins maxime istorice si a ramas la niveluri ridicate pentru urmatoarele luni ale anului in curs. In urmatoarele trei luni, cotatiile au inregistrat un trend ascendent dar nu foarte abrupt, atingand un nou maxim pentru acest an, putin peste nivelul de 87 dolari/baril unde au ramas destul de stabile, intre nivelul de 84 – 87 dolari pe baril pentru o luna de zile. La inceputul lunii mai, pe fondul accentuarii problemelor economice din Grecia, Portugalia, Spania si Irlanda, pretul la petrol a scazut in patru zile cu aproximativ 13 dolari pe baril, trendul descendent a continuat si in urmatoarele zile pana la un minim de 68 dolari pe baril.

Aceasta prabusire a cotatiilor la produsle petroliere a fost amplificata si de scaderea a principalilor indici ai bursei americane de actiuni, ca o comparatie indicele Dow Jones a pierdut in primele zile ale lunii mai aproximtaiv 12% din valoare. In graficul prezentat mai jos, pentru cotatia pretului la petrol (variatie zilnica), se pot observa cele patru ”varfuri” atinse in decursul anului 2010 , dar ce cred ca este mai interesant il reprezinta faptul ca dupa fiecare varf atins, trendul descendent a fost mult mai agresiv sau mai abrupt, in comparatie cu trendul anterior de crestere. Dupa cum se poate astfel observa, in ultimele patru luni, evolutia preturilor in coridorul de 72-80 dolari/baril, a prezentat o ridicata volatilitate zilnica.

Daca ne uitam la ultima formatiune, am avut un trend ascendent abrupt de la nivelul de 76 pana la 83 dolari/baril, crestere de sapte dolari intr-o saptamana, urmata de o stabilizare a cotatiilor intr- un nou coridor de variatie 80-84 dolari/baril. Daca facem o analiza de tip Fibonnaci, luand ca reper trendul descrescator din luna mai 2010, observam ca linia superioara care reprezinta retragerea (cat la suta din scaderea din luna mai a fost acoperita de un trend crescator?) de 61,8% reprezinta pragul de 80 dolari/baril, prag care dupa ce a fost depasit la inceputul lunii octombrie, s-a transformat intr-un nivel de suport pentru cotatia pretului la petrol, aceasta analiza tehnica fiind confirmata si de faptul ca toate punctele Fibonnaci importante (vezi 75,30, 77,5 si 80 dolari/baril) au reprezentat niveluri de rezistenta, care dupa ce au fost depasite s-au transformat in niveluri de suport pentru cotatii.



Se poate observa o asemanare intre primul si al treilea varf (ilustrate pe grafic prin triunghiuri) din anul in curs, in timp ce ultima formatiune seamana cu al doilea varf atins de cotatii (ilustrate pe grafic prin cercuri, corespunzator lunii aprilie). Facand o paralela intre felul in care s-au format formatiunile de top in acest an si miscarile care a urmat, am putea spune ca in noiembrie 2010 ne asteaptam la o nou scadere masiva a preturilor. Ma refer la o scadere probabila de 8- 10 dolari/baril.

A. T.: Cum a evoluat variatia monedei americane in raport cu cea europeana si cu preturile produselor petroliere?

Dan Berendel: Pana in luna mai, dolarul s-a apreciat adica rata de schimb intre euro si dolar a avut un trend descendent, in timp ce preturile la produsele petroliere au avut un trend crescator. Astfel, o decorelare totala, cu exceptia primelor zile ale anului, intre trendurile celor doua produse.

Incepand cu luna iunie 2010, cand trendul evolutiei cursului euro in raport cu dolarul s-a inversat, am asistat la o depreciere masiva a dolarului (de la un curs fata de euro de 1.18 pana la un maxim de 1.415, atins la jumatatea lunii octombrie), pretul petrolului a urmat - de la minimul lunii iunie - acelasi trend crescator, similar cu cel al cursului euro/ dolar. Putinele decorelari se datoreaza probabil aparitiei datelor economice in privinta stocurilor produselor petroliere si a variatiei capacitatii de rafinare, date care sunt publicate saptamanal si care au o influenta de foarte scurta durata asupra preturilor la produsele petroliere.

A. T.: Ce inseamna pentru dumneavoastra comertul exterior romanesc? De ce ar fi benefica cresterea consumului pe piata interna in general si, in special, cel de produse petroliere?

Dan Berendel: Cred in Romania, cred in sansa comertului exterior romanesc! Este necesar sa se incurajeze orice proiect industrial care va produce pentru export si care se integreaza pe orizontala in economia romaneasca. Astfel se creaza surse de taxare multiple. Avantajele care deriva din acest fapt sunt multiple pentru economia romaneasca, dar este nevoie de claritate si o simplificare in regimul fiscal si deasemenea trebuie finalizata urgent adaptarea regulamentelor interne la sistemul vamal european.

Ar trebui sa se acorde astfel o prioritate absoluta si investitiilor in infrastructura la nivel national si local. Romania este defazata in ceea ce priveste constructia de autostrazi, drumuri nationale si judetene, comunale si orasenesti. Portul Constanta ar trebui legat prin autostrazi de vestul si centrul Europei. Exista o reala atractie a multor firme straine semnificative pentru iesirea „romanesca“ la Marea Neagra, pentru a avea acces la piete emergente, precum cea a Turciei, dar si a Ucrainei si a Georgiei – piete cu un potential fantastic.

A. T.: Ce credeti ca ar trebui sa faca guvernantii romani spre a stimula dezvoltarea consumului intern de produse petroliere?

Dan Berendel: Trebuie stimulate investitiile in industrie pe orizontala si atunci consumul de produse petroliere creste in mod automat. Strategia Turciei (o tara cu aproximativ 81 milioane de locuitori care consuma circa 15 milioane tone de motorina anual comparativ cu Romania la care cererea care nu mai trece de 4 milioane) astazi poate fi un bun exemplu pentru a raspunde la aceasta intrebare.

Un caz interesant deoarece media de varsta a populatiei turce este intre 20-30 ani si cresterea economica este sustinuta. Criza a fost resimtita in Turcia mai usor decat in alte tari, deoarece exista un apetit real pentru sprijinirea consumului si investitiilor. Desi nu a intrat inca in UE, Turcia isi adapteaza economia la cea europeana in ritm sustinut si ofera astfel prin crearea unei infrastructuri proprii o stabilitate interna semnificativa. Astfel, tocmai investitiile in infrastructura ar trebui sa constituie si in Romania o prioritate absoluta.

Romania este ca un pacient slabit dupa operatie, cu musculatura hipotona care constata frustrat ca nu se poate misca in voie. Investitiile in infrastructura pot crea in mod automat locuri de munca si deci venituri. Daca statul nu are insa banii necesari pentru a-si construi infrastructura, atunci singura solutie sunt concesionarile in favoarea firmelor straine care au traditie si experienta in fiecare domeniu. Nu trebuie sa ne fie teama de taxele pentru a folosi o autostrada care pot fi mari la inceput, de exemplu, pentru ca pe termen lung profitul real, pe orizontala, in urma concesionarii va fi imens.

Firmele vin cu finantari proprii si genereaza si bunastare locala pentru toate firmele care subcontracteaza lucrari de amenajare si prestari de servicii. In mod automat bugetul se consolideaza si nu mai exista teama ca sistemul salarial si de pensii este nesustenabil.

A. T.: Sunteti preocupat de ecologie si protectia mediului. Ce parere aveti despre urmarile tragediei ecologice din Golful Mexic. Credeti ca o poluare masiva similara ar fi posibila si in zona costierea a Marii Negre?

Dan Berendel: Probabil ca strategia viitoare a politicii SUA de a permite activitati de forare off-shore in apele teritoriale proprii cat si mai ales in oceanul Atlantic va fi regandita. O pierdere enorma nu numai pentru popularitatea presedintelui american Obama, ci in special pentru colosul BP (British Petroleum - n. red.) prin costurile de miliarde de dolari, care inca nu s-a sfarsit.

O poluare de asemenea dimensiuni este din fericire improbabila in Marea Neagra, cel putin in apele teritoariale romanesti. Ma preocupa insa, mai degraba poluarea din interiorul Constantei unde spatiile de depozitare de peste 100 de ani implica un potential de risc ridicat. Cele 8,5 milioane de tone de produse petroliere depozitate anual in portul nostru de la Marea Neagra se afla foarte aproape de scoli, gradinite, zone de locuit. Dupa cum se stie, recent a avut loc un incident, din fericire minor, care a poluat cu motorina o strada din Constanta. Oricat s-ar fi investit in retehnologizare dupa 1989, panza de apa freatica de sub oras tot se resimte...

A. T.: Ati absolvit Academia de Muzica, ati fost instrumentist al Orchestrei Nationale Radio (ONR), astazi conduceti unica firma romaneasca de comert exterior cu produse petroliere. In mai putin de zece ani v-a reusit saltul de la partitura lui Mozart pe pietele internationale de petrol. Ce v-a motivat la aceasta schimbare? Ce au in comun muzica simfonica si pietele petroliere internationale?

Dan Berendel: Ma gandesc cu placere la anii 1991-1995, cand - alaturi de maestrul Miltiade Nenoiu si de alti colegi - cantam in cvintetul „Concordia“. In acea vreme la fel ca si astazi, muzicienii erau confruntati cu o pauperizare accentuata. M-am apucat de comert international cu produse petroliere pentru ca stiam ca pot reusi, pot mai mult, daca tot nu puteam sa-mi sa-mi intretin familia din leafa mea de la ONR.

Muzica simfonica si pieta produselor petroliere au in comun...matematica. Mai exact armonia, ca esenta a fenomenelor fizice, este stiinta care le uneste. Momentul in care cererea se intalneste cu oferta se trensforma in armonie. Instrumentul muzical produce un sunet care interfera cu cele ale altor instrumente in concertul simfonic si variaza dupa reguli bine stiute si predictibile. La fel este si pe piata petroliera.

Este ca si cum doua corpuri se ciocnesc intr-o armonie posibila si doar de putini stapanita. Precizia muzicianului profesionist armonizata cu intelegerea si stapanirea legilor economiei de piata, impreuna si cu ceva noroc sunt cheia succesului, intr-un domeniu armonic si volatil precum piata internationala a petrolului.



Comenteaza articolul

Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.