Grecia a iesit din criza datoriilor care in urma cu doar un an ameninta sa o duca in faliment si un rol important in aceasta transformare l-a avut restructurarea Fiscului, care acum este o institutie moderna, cu inspectori imbracati la costum si care au obiceiul sa nu mai inchida ochii la tentativele de frauda sau evaziune fiscala. La presiunea europeana, dar pana la urma nu conteaza de unde vine biciul, Grecia a facut pasi mari in directia reducerii evaziunii fiscale. Abordarea inspectorilor greci s-a schimbat radical fata de acum cativa ani si acest lucru se vede in cifrele macroeconomice. Grecia a iesit in cele din urma din criza.
Fiscul elen a instituit regula sabiei cu doua taisuri: este bland cu patronii de baruri si restaurante care respecta legea si declara toate incasarile, dar este foarte dur si neiertator cu cei care incearca sa eludeze plata taxelor.
Reporterii Bloomberg au observat nu mai putin de 20 de inspectii inopinate intr-un singur weekend la cele mai importante cluburi si restaurante din Atena, scotand astfel in evidenta eforturile mari pe care Fiscul din Grecia le face in aceasta directie. La diverse cluburi din Atena, inspectorii fiscali descind in baruri la ore mici din noaptea de sambata spre duminica si iau la puricat toate documentele care atesta incasarile si vanzarile din respectiva seara. La un alt local, un patron incearca disperat sa gaseasca niste facturi pentru a dovedi inspectorilor ca nu face evaziune fiscala.
Reportajul Bloomberg este pe cat de savuros pe atat de realist, schitand cu naturalete eforturile pe care Fiscul din Grecia le face pentru a stopa evaziunea fiscala, o maladie responsabila in parte de criza financiara prin care a trecut tara.
Daca urcam cateva sute de kilometri in Balcani, la Bucuresti, abordarea Fiscului fata de patronii de baruri si restaurante se schimba dramatic si, dupa cum ar spune unii consultanti fiscali, "baietii de la Fisc au intotdeauna o masa asigurata in Centrul Vechi".
Nu este o noutate ca neinregistrarea bonului fiscal in baruri si restaurante a devenit o cutuma in Romania, dar este oarecum surprinzator ca, in pofida crizei financiare care a lovit aproape la fel de puternic si economia romaneasca, Fiscul mioritic nu a devenit cu mult mai eficient, cel putin nu pe zona de baruri si restaurante.
Autoritatile spera ca nou infiintata Directie Antifrauda sa miste lucrurile in diverse zone ale economiei negre si gri, desi a fost conceputa sa lupte cu marea evaziune. Poate ca un mic bar din Centrul Vechi nu va intra in responsabilitatea inspectorilor de la aceasta directie, alesi pe spranceana dupa calitati si gradul de integritate (cel putin in teorie).
Evaziunea fiscala pe segmentul de baruri si restaurante este foarte ridicata in Romania, dar adevarata dimensiune o putem deduce din faptul ca doar un singur lant mare de restaurante din Bucuresti contribuie cu nu mai putin de 6% la sumele totale colectate de Fisc din aceasta zona.
Patronul unui restaurant important din Bucuresti spune ca el singur vireaza anual 1,2 milioane de lei catre Fisc, iar totalul incasarilor pe acest segment pentru toata piata ar fi de 20 milioane lei, referindu-se probabil la ce incaseaza ANAF de la concurentii lui din Centrul Vechi, care emit mai putine bonuri fiscale sau deloc.
De aceea, acelasi patron de restaurant din Bucuresti sustine aplicarea impozitului forfetar sau a taxei pe scaun dupa cum i s-a mai spus, care ar rezolva cel putin partial problema colectarii din sectorul de baruri si restaurante, "pana cand statul a fi capabil sa reduca prin alte mijloace evaziunea".
Contabilul Marcel Vulpoi crede ca introducerea unor masuri testate cu succes in Grecia, precum cea prin care clientii ce nu primesc bon fiscal pot sa considere acel serviciu gratuit, ar avea un impact psihologic mai mare in Romania. Vulpoi este convins ca la un restaurant este suficient "sa se ridice 2-3 nebuni de la masa, intr-o seara dupa 2 sticle de sprit, si sa nu plateasca intrucat nu au primit bonul, pentru ca patronul sa incaseze o pierdere si sa nu mai riste data viitoare”.
Ideea a mai fost vehiculata in Romania si autoritatile au cochetat cu ea in urma cu cativa ani, cand criza financiara sufla cu putere in ceafa guvernantilor. Acum, cand economia incepe sa isi revina si daca vom ajunge la rate de crestere solide, autoritatile ar putea fi tentate sa uite de reforma ANAF si de lupta cu monstrul cu sapte capte, evaziunea fiscala.
Riscam sa pierdem cea mai buna ocazie de a eficientiza Fiscul, de a desteleni cutuma balcanica de a nu da bonul fiscal si in general de a invata ceva de pe urma crizei financiare, asa cum Grecia, cea mai napastuita economie in tot acest timp, a invatat. Economia elena a incheiat anul trecut cu un surplus bugetar de 1,5 miliarde de euro, circa 0,8% din PIB, si o mare parte din acest rezultat se datoreaza reformei prin care a trecut Fiscul din Grecia.
