BNR lasa bancilor 2,1 mld. euro pentru creditare

Economistul de la Raiffeisen considera ca suma eliberata in piata, de circa 9 miliarde lei, nu va crea supralichiditate si ca BNR va continua sa utilizeze operatiunile de tip repo, pentru injectii de lichiditate in piata.

Seful departamentului de cercetare al Volksbank Romania, Melania Hancila, spune ca, desi decizia BNR privind rezervele minime a fost neasteptata pentru piata, tinand cont de politica "pasilor marunti" pe care banca centrala a practicat-o pana in prezent, masura este normala, avand in vedere starea actuala a economiei romanesti.

"Toate bancile centrale au luat masuri similare. Cele doua decizii, referitoare la dobanda de politica monetara si la rezervele minime, reprezinta o relaxare puternica a politicii monetare si vor duce la imbunatatire a lichiditatii in piata si la o scadere a dobanzilor, in prima faza pentru pasive (depozite n.r.) si apoi pentru active (in care intra creditele n.r.)", a afirmat Hancila.

Referitor la cursul de schimb, economistul de la Volksbank spune ca decizia de reducere a RMO nu va avea un impact semnificativ, intrucat investitorii urmaresc in primul rand nivelul dobanzilor, pentru care decizia BNR a fost cea anticipata de piata.

"Suma in euro va duce la coborarea dobanzilor, insa cei care vor credite in euro se vor expune in continuare riscului valutar. Nici bancile nu stiu cat de mult vor dori sa se expuna acestui risc", a declara Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank Romania.

El a mentionat ca banii eliberati prin reducerea RMO pentru pasivele in lei vor stimula creditarea in moneda nationala, dar, pe de alta parte, clientii se vor confrunta in continuare cu dobanzi mai mari decat la euro, "deci e nevoie de taieri suplimentare de dobanda, dar si de o noua scadere a RMO la lei, care sa echilibreze creditarea in valuta cu cea in lei".

In ceea ce priveste modul in care vor fi investiti banii de catre banci, Chidesciuc a explicat ca sumele in lei vor avea ca destinatie atat creditarea economiei reale, cat si plasamente in titluri de stat.

"Valuta va merge catre titluri de stat, avand in vedere ultimele semnale privind emisiunea de eurobonduri, dar si in creditarea economiei. Nu exclud posibilitatea ca o parte din bani sa iasa din tara, pentru ca bancile trebuie sa faca ceva cu ei. Ultima ipoteza nu mi se pare, insa, o situatie ingrozitoare", a mai spus economistul de la ING.