Riscul politic, mai mare decat cel de investitii pentru pensiile private din regiune

Astfel, reduceri ale nivelului contributiilor au avut loc in Estonia, de la 6% din salariul brut la 2%, in Lituania, de la 10% la 2%, Letonia, de la 5,5% la 3%, in Romania, 2,5% a ramas la 2% (in urma inghetarii nivelului contributiei in februarie 2009). O masura asemanatoare a fost discutata si in Bulgaria, insa in final nu a fost aprobata, iar in Polonia este inca in discutie o reducere de la 7,3% la 3%.

Pretextul mediului politic pentru toate aceste modificari, spune secretarul general al APAPR, a fost protejarea participantilor de eventualele pierderi investitionale ale fondurilor, insa motivatia reala pare sa fie mai degraba nevoia statelor de a tine mai multi bani la bugetele publice de pensii care, potrivit studiilor internationale, au fost mai puternic afectate de criza decat sistemele de pensii private cu capitalizare.

Intarzieri ale reformelor au avut loc in Cehia prin intarzierea introducerii pilonului II, in Polonia a fost intarziata implementarea modelului multifond, iar in Lituania si Romania au avut loc amanari ale cresterii nivelului contributiilor.

Totodata, au fost introduse si noi ”garantii” sau restrictii investitionale in tari ca Ungaria si Slovacia. Astfel de discutii au fost si in Romania si Polonia, insa nu au fost implementate.

Poate cea mai grava masura a fost in Slovacia, unde, de doua ori, pentru perioade a cate 9 luni fondurile au fost “deschise” pentru cei care au vrut sa iasa din sistem. Desi masura nu s-a bucurat de „succesul” sperat de guvernul slovac, ea reprezinta un atac la soliditatea fundamentului sistemului de pensii private, spune reprezentantul APAPR.

In acelasi timp, unele masuri politice au dus la reducerea comisioanelor fondurilor de pensii sau la cresterea provizioanelor (si a altor cheltuieli) asemanatoare – dupa cum a fost cazul in Polonia, Cehia sau Bulgaria.

Concluzia analizei APAPR este ca riscul politic este mai nociv decat cel investitional pentru participantii la fondurile de pensii private. “In 2009, statele cu sisteme puternice de pensii private si-au afectat aceste sisteme, pentru a-si acoperi gauri de finantare din alte zone ale bugetului. In acelasi timp, statele care nu ajunsesera inca la un stadiu avansat de reforma in domeniu nici nu au apucat sa o faca, pe fondul unor decizii asemanatoare. Finantarea adecvata a sistemelor de pensii private continua sa fie o problema”, considera Bobocea, amintind ca sistemul de pensii private obligatorii din Romania functioneaza cu cea mai redusa rata de contributie din intreaga regiune (state cu sisteme comparabile).