A fost unul dintre cele mai atipice pranzuri cu manager pe care le-am avut – si asta nu este un lucru rau, din contra, tot ceea ce iese din “spatiul normal” este interesant. In primul rand, pranzul a inceput la ora 11:00, Antonio Eram, directorul Netopia, trebuind sa plece intr-una din tarile unde si-a extins operatiunile (ajungem si acolo, imediat).

Personalul restaurantului Four Seasons din Dorobanti a fost luat prin surprindere cand ne-a vazut la o ora atat de matinala, au trebuit pregatiri speciale pentru a fi acomodati. Am ajuns putin inainte de Antonio si l-am vazut din departare mergand rapid, serios. Strangere de mana apoi, tot serios, “mama cat de devreme este…pfuai…”.

Antonio este tipul de om care le zice “verde-n fata”, fara perdele, spune fix ceea ce simte ca este corect; mai mult, este extrem de axat pe business si mi-a comunicat inca din start ca nu vrea sa vorbeasca foarte mult despre persoana lui daca nu are legatura cu afacerile sale.

Asa ca, in mod atipic fata de alte lunch-uri, am intrat direct in miez. Ultima oara cand am scris despre Netopia Mobilpay scriam ca este “unul dintre cei mai mari procesatori de plati cu cardul din Romania”, intermediind in prima jumatate a anului curent 1,2 milioane de plati, in crestere cu 30% fata de perioada similara a anului trecut.

Suntem lideri de piata

Acum, Antonio subliniaza clar si raspicat ca sunt lideri de piata, depasind PayU. Degusta serios din cafeaua “de dimineata tarzie” in timp ce explica.

“Am ajuns primii in Romania pe plati online”, comunica fara sa clipeasca Antonio. Ultimele vesti despre PayU (faptul ca unii clienti s-au aratat nemultumiti, plecarea unor persoane din management) au fost primite de seful Netopia, citez, “cu tristete amestecata cu bucurie”.

“Atunci cand unii ajung in spatele tau, asa, te intristezi, pentru ca nu mai ai cu cine sa lupti”. Sunt totusi curios din ce statistici rezulta faptul ca Netopia a devenit lider de piata pe plati online. “Din volumele pe care le facem, din numarul de clienti pe care il avem noi si pe care il au ei si asa mai departe. Fiecare are cate ceva in plus si in minus. In functie de asta, consideram ca am ajuns sa preluam stafeta”. Ca exemplu interesant, Antonio spune ca au clienti CFR si TAROM – “pot spune ca CFR este mai mare decat TAROM, adica cei care isi rezerva biletele online o fac la volume mai mari la CFR decat la TAROM; este adevarat, noi nu avem decat o felie din TAROM, dar chiar si asa”.

Inca un highlight al acestui an, spune Eram, este ca au reusit sa demonstreze ca solutia platilor cu telefonul mobil printr-un wallet este una viabila. “Avem din ce in ce mai mare rata de accesare – 30.000 de useri folosesc tehnologia, ceea ce inseamna, in termeni reali, undeva la 10% din userii care platesc cu cardul online, deci este ceva fantastic. Deci avem cateva sute de tranzactii pe zi, de aici nu ne mai putem intoarce, este o tendinta clara si mergem inainte, avem o singura directie. Avem 5 orase in portofoliu in care am intrat in zona publica, implementari la Cora, circa 20 de restaurante care accepta acest tip de plata. Cu alte cuvinte, am dovedit ca este o solutie viabila si performanta”.

Fara punct dupa ultima fraza (punctul l-am pus eu, “din oficiu” – n.r.), Antonio subliniaza ca este fericit ca operatiunile din Mexic, anuntate in premiera pe wall-street.ro, au inceput sa prinda. Cu alte cuvinte, aplicatia de imprumuturi Mobilender.mx, dezvoltata exclusiv pentru piata mexicana, are zeci de mii de aplicanti pe luna, “fara sa facem reclama. Acest numar se poate scala repede la sute de mii, fara nicio problema”, spune, convins, Eram. Piata si oportunitatile sunt enorme – 110 milioane de oameni pot folosi Mobilender.mx pentru a primi imprumuturi de mici dimensiuni. “De fapt cererea este atat de mare incat am ajuns in postura de a nu mai avea bani sa dam credite!”, completeaza Antonio Eram.

Inca o runda de investitii pana la finalul anului

Cu alte cuvinte, compania mexicana nu mai are loc de scalare din lipsa de fonduri. Cum se va rezolva situatia? Antonio isi consulta ceasul inteligent (o face destul de des) si apoi raspunde: “Acum suntem in proces de strangere de fonduri. Probabil ca pana la sfarsitul anului vom mai strange cateva milioane de la investitori din Silicon Valley, din Mexic sau alte regiuni din lume. Interesul este destul de mare pe tema asta. Sa vedem insa la ce valoare vindem”.

Evaluarea companiei din Mexic este de 7 milioane de dolari, aceasta fiind facuta la cea mai recenta runda de investitii. Cat despre investitori, Antonio Eram spune ca "este o persoana fizica, nu pot oferi amanunte; per total insa, sunt vreo 10 investitori in compania din Mexic”. Intreb cat mai detine el, efectiv, din companie, iar raspunsul este vag “Am suficient, dar niciodata nu esti majoritar”.

“Iti trebuie foarte multi bani, ca sa faci bani!”.

Pe Netopia, in Romania, cresterea este organica. “Nu avem nevoie de investitori aici, vrem sa intram in zone noi insa. Probabil vom face export pe anumite produse ale noastre. Un alt highlight este ca am inceput implementarea wallet-ului in Israel, alaturi de un partener de acolo”, a declarat Eram. Pe piata din Israel a intrat pentru ca s-a ivit oportunitatea si considera ca este o tara extrem de tehnologizata si extrem de matura din perspectiva platilor. “Avem un partener acolo, prin intermediul caruia implementam solutia; dupa aceea, dezvoltam local”.

Deocamdata, au tradus solutia in araba si ebraica, este personalizata si in curand se va implementa. “Solutia a fost gandita si facuta pentru Romania, pentru a o lansa international trebuie facute niste modificari, nu merge copy-paste, asa ca «ne mai jucam» cu ea, inainte de a-i da drumul”.

Vrem propria platforma de exchange pentru Bitcoin

Pe langa acestea, Antonio spune ca se mai ocupa si de partea de Bitcoin. “Numarul tranzactiilor creste, numarul comerciantilor care accepta creste – sunt cateva sute in Romania; deja am ajuns la zeci de tranzactii pe zi, prin Bitcoin, in contextul in care sunt comercianti mari – Vola face tranzactii de mii de euro prin Bitcoin, de exemplu”.

Felul in care Antonio si-a construit business-ul este unul “caramida cu caramida” – practic nu poate renunta la nicio nisa de activitate, toate avand o importanta similara in companiile in care este actionar – fie in Romania, Mexic sau, mai nou, Israel. “Wallet-ul se bazeaza pe procesare, procesarea pe SMS si wallet, SMS-ul pe WebSMS Marketing…nu poti sa le tai. Legat de Bitcoin, cea mai interesanta noutate, care se va intampla sper pana la finalul anului curent, este sa avem propria platforma de exchange”.

Intre timp, langa noi apare un chelner, gata sa ne ia comanda. Vorba aceea, se facuse deja 11:30, o ora potrivita pentru pranzul de-al doilea al Hobbitilor lui Tolkien. Personal, sunt inundat de multe denumiri care incep cu “K”, “Y” sau consoane consecutive, asa ca pana sa ma hotarasc eu, Antonio preia initiativa si comanda vreo 5-6 tipuri de mancare libaneza. “Lasa, mancam la comun, mai simplu asa”!

2007-2009, cea mai grea perioada - nu am nicio melancolie

Ma intreb cum face fata Antonio acestei perioade de extindere internationala, dar si pe mai multe planuri de business. “Nu am nicio nostalgie dupa perioada dinainte de recesiune. A fost una dintre cele mai aprige perioade, tocmai pentru ca toata lumea era fericita atunci cu advertising-ul online traditional, iar noi munceam in draci sa ii convingem sa treaca pe modele platite, sa renunte la bannere si sa treaca pe modelul freemium. Imi bateam gura degeaba…”, isi aminteste Eram. “In momentul in care nu s-au mai facut bani din bannere…guess what? Toti s-au gandit sa schimbe. Deci 2007-2009 a fost o perioada obositoare”.

(Smartwatch-ul, companion nelipsit al managerului Netopia)

In prezent, Antonio calatoreste mult mai mult, dar acest lucru ii place, il relaxeaza – in ultimele doua luni a fost la Paris de doua ori, o data in Israel, o data in Hong Kong si de doua ori la Constanta. “Cele din international au fost pleasure, dar si business – apar tot felul de oportunitati. Multi ne propun diferite oportunitati si ne ducem noi la ei sau vin si ei aici, ne tatonam”.

Pentru ca un partener sa fie de incredere, trebuie sa existe “un nivel de seriozitate, compatibilitate si viziune. Toate in ponderi egale. Daca ai unul care este foarte serios, dar nu stie sa evolueze, tot degeaba…Trebuie insa sa ii cunosti fata in fata, sa existe niste tatonari”.

Materii scolare de introdus in facultati

Daca ar putea introduce materii scolare obligatorii in scoli, seful Netopia ar introduce programare, antreprenoriat si legislatie. “As face o proba practica pentru antreprenoriat, iar programarea as lua-o de la gradinita. Peste 10 ani cine nu stie ceva programare, macar basic, nu exista. Si nu vorbesc de Office”.

Si pentru ca a venit vorba de antreprenoriat, in timp ce asteptam sa se intoarca chelnerul (care in timp ce noi ne hotaram ce comandam a disparut) il intreb daca a investit in start-up-uri sau are in plan sa o faca.

“Da, am investit deja, in cinci. Au fost investitii minore, cateva mii de euro. Nu stiu de ce exista in Romania ideea ca ar trebui ca investitia sa fie mare, de zeci sau sute de mii de euro! Uneori sunt de ajuns cateva sute de euro pentru a demara si a avea succes, sa mai traiesti o saptamana si sa produci ceva. Problema celor care cauta finantare aici este ca isi doresc sa aiba un business plan care sa atraga cateva sute de mii de euro cu care sa huzureasca – sa se culce pe o ureche”.

Din pacate, investitiile lui Antonio nu au fost tocmai inspirate, cele cinci proiecte esuand. “Este normal, 9 din 10 startup-uri esueaza! Oricum, pana acum am investit numai in idei si in echipa creativa, serioasa. Numai ca…n-a fost sa fie, dar nu e nicio problema”.

Chelnerul vine si ne ia comanda si ii spunem cele 5-6 tipuri de gustari libaneze. Antonio face legatura intre denumirile ciudate si un partener de-al lor din Republica Moldova. “Ma amuza foarte mult pentru ca foloseste unele cuvinte care au cu totul alt sens la noi. De exemplu spune «Cand imi trimiti rechizitele de la banca»? Si prin «rechizite» el intelege hartii, documente!”.

In timp ce povesteste, parcurgand mesaje si mail-uri pe ceas. Intreb care i se pare tehnologia viitorului.

Fara sa ezite si cu un aer misterios scoate dintr-un portofel un fel de card bancar mai special. “Vrei sa stii care este cel mai tare gadget de pe planeta? Uite-l, iti arat viitorul”.

Explicatiile – este un wallet de bitcoin, are baterie care se incarca wireless, NFC, bluetooth, senzor de miscare si doua cipuri de criptografie. “Acesta este viitorul – ceea ce tin in sapte carduri se afla aici”. Pune un card normal langa cel prezentat pe scurt mai devreme – “cel din stanga este tehnologie de la mijlocul anilor ’90, acesta este tehnologie din 2015! Asta este diferenta!”.

Practic, se plateste prin apropierea cardului de telefon, in cazul retailerilor care accepta plata prin Bitcoin, sau apropiat de NFC reader – “poti sa intri si la metru cu el! Are si bluetooth, imi pot verifica si soldul! Super simplu”.

Este insa doar un prototip, facut de cineva din Taiwan – “cred ca sunt 100 in lume, nu mai mult. Probabil va mai dura pana sa devina un produs disponibil pe plan larg. Noi avem partea de plata integrata, urmeaza platforma Bitcoin si automat am dori sa aducem si chestiunea asta, suntem in discutii cu ei, vedem, ar fi super cool!”.

Evenimentul Rise din Hong Kong

In Hong Kong, Antonio Eram a fost la una dintre cele mai mari conferinte despre inovatie tehnologica din lume, Rise. Din pacate, desi in cadrul ei au fost reprezentate foarte multe tari din lume, inclusiv Bulgaria, din Romania nu a fost nicio companie; Eram s-a dus pentru a prezenta in special business-ul din Mexic.

“Au fost tot felul de abordari pe partea de hardware, dar si software – erau jucatori care au prezentat solutii pentru bilete de avion si puteau sa iti spuna si care va fi cea mai buna perioada sa zbori, la cel mai bun pret, deci predictibilitate pentru un an de zile! O tehnologie interesanta”.

(Da, este un scorpion intr-un pahar de tequilla)

Inedit este ca participarea la evenimentul din Hong Kong a fost sponsorizata de guvernul Mexicului. “Strategia Romaniei este zero, la nivel guvernamental, pentru sprijinirea antreprenorilor!! Ei construiesc o autostrada si imediat dupa aia o demoleaza! Nu ai ce sa discuti cu ei la nivel de viziune. Nici macar sa fure nu stiu!". Brusc, Eram se aprinde.

Ca o comparatie, guvernul Mexicului are un buget de 25 de milioane de dolari pentru finantare de startup-uri. Bani pe care si ei stiu ca ii vor pierde, pentru ca 9 din 10 startup-uri nu au succes. “Chiar si asa, dau bani gratis celor care vor sa incerce! Accesul se face foarte usor, sumele imprumutate sunt mici, intr-adevar, dar cat sa te ajute! Ai cateva mii de startup-uri care fac cunoscut Mexicul in lume. Atat de simplu, mai ales ca 25 de milioane de dolari nu este o suma mare”. La nivelul Romaniei, considera el, la aproape 20 de milioane de locuitori, s-ar putea pune deoparte 2 milioane pe an si, pe baza unor pithcuri, startup-urile cu minim 2 angajati sa primeasca o suma mica, 5.000 de euro sau 1.000 de euro, care sa ii ajute sa isi dezvolte ideea. Fara nicio obligatie, fara cozi online sau la ghisee, fara servere picate si asa mai departe. “Si chiar daca sunt de rea credinta si iau aia 1.000 de euro si se duc la aprozar sa-si ia mere si varza de ei, tot incurajeaza economia locala! Tot consuma si dezvolta ramura de varza si mere, deci tot e bine! Dar cine stie, o investitie de genul asta ar putea naste antreprenori renumiti care sa sprijine economia tarii”.

Antonio ramane “aprins” si nu vreau sa il sting. Aluneca din nou spre Romania si ce nu merge bine. “Tot citesc prin ziare de «Silicon Valley de Romania». Hai sa fim seriosi, nu avem asa ceva, nu exista asa ceva! Silicon este un ecosistem, nu este o locatie – de la cladiri pana la cel care face curatenie, totul se intrepatrunde! Or noi nu avem asa ceva”.

Cu toate acestea, Mexicul este cu mult in urma Romaniei in ceea ce priveste, de exemplu, infiintatul unei firme. “La noi la inceputul anilor ’90 era placut fata de cat dureaza si ce pasi trebuie sa urmezi in Mexic. De asemenea, mafia si coruptia sunt ridicate in Mexic, sunt cateva nume care controleaza totul”.

Intre timp vine mancarea si, ca la picnic, o impartim.

As merge in spatiu. Sau poate nu?

“As vrea sa merg in spatiu! Insa tot discutand, am realizat ca nu ma atrage asa mult pentru ca, pana la urma, de aici pana acolo, nu faci nimic. Doar stai. Asa ca prefer sa explorez planeta mai bine, eu nu pot sa stau in fund si sa nu fac nimic!”, spune Eram.

Alte experiente interesante pe care le-a trait Antonio s-au petrecut in Mexic – tara cu o bucatarie foarte interesanta, iar managerul Netopia nu se da in laturi din a incerca de toate. Una dintre cele mai recente – tequila cu scorpion. Imi arata un clip pentru a-mi dovedi ca a baut totul, inclusiv scorpionul. “Te zgarie nitel pe gat, dar e ok, interesanta experienta!”.

Daca ar fi sa o ia de la zero, in business, Antonio s-ar face agricultor. “Daca tot am mancat scorpioni…o sa se manance si greieri, larve, oua de furnici – se numesc «caviar mexican» si sunt foarte bune, in Mexic! Ma intereseaza insa in special agricultura urbana – in cladiri”.

Eram subliniaza ca daca ar face agricultura in cladiri, nu ar mai fi dependent de vreme si poate produce, accelerat, mult mai eficient, 365 de zile pe an. “Necesarul de hrana va creste in continuare, in loc sa ai 2 culturi pe an, ai zece! Este mult mai eficient, de exemplu 98% din apa este reciclata, am niste idei in sensul asta. Acesta este viitorul, daca inca vrei sa mai mananci chestiuni verzi la masa…”.

Cash on delivery este pe moarte

In ceea ce priveste piata de eCommerce din Romania, Eram ar scoate complet plata ramburs. Mai mult, el face si o estimare indrazneata – in cinci ani, va disparea, la tranzactiile online. “Plata cu cardul este 20% in eCommerce, ritmul de crestere este accelerat. Plata in rate cu cardul este una dintre parghiile datorita careia noi am crescut –si asa ceva nu este posibil la plata ramburs. Mai mult, comerciantii ar avea doar de castigat – ar scadea, de exemplu, retururile, acele “razgandiri”. Si apoi, este o chestiune de cost. Am avut un client retailer care a experimentat plata prin card exclusiv. A pierdut 20% din clienti, dar, avand in vedere ca procentul celor care comandau si nu plateau era de 30%, practic a castigat!”, puncteaza Eram. Business-ul care a experimentat este din domeniul fashion.

Deci practic a trecut de la o pierdere de 30% la una 20%, insa in momentul de fata toti cei care platesc online nu se mai razgandesc “la usa”. Ajuta la cashflow pozitiv, clar. “Eu nu inteleg de ce se accepta cash – bine, asta daca nu vrei sa faci evaziune”, considera Eram. “Alt motiv eu nu gasesc”.

“Daca de maine toti comerciantii o sa spuna acceptam doar card, clientii se vor adapta, vor invata mai rapid. Da, unii vor ezita, dar vor si invata sa foloseasca plata in rate fara comision! Este ceva super si contribuie la cresterea pietei, este anormal sa ai cash on delivery”.

Desi eram curios la finalul discutiei noastre sa vad in actiune gadget-ul viitorului, Antonio a preferat sa achite nota de plata cu un card normal. La ora la care am terminat de scris articolul, se afla deja pe alt continent, probabil discutand despre o potentiala investitie, testand un nou gadget sau, de ce nu, degustand o (noua) tequilla cu scorpion.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea eCommerce »


Setari Cookie-uri