In primul rand, hedging-ul este mai popular in randul companiilor cu cifre de afaceri destul de mari, cerearea de astfel de instrumente fiind redusa in cazul IMM-urilor mai mici de 3 milioane de euro. Conform reprezentantilor UniCredit Tiriac Bank, in functie de gradul de complexitate a unei afaceri si a specificului activitatilor de business, IMM-urile au nevoie de instrumente de protectie impotriva riscului valutar. Raportat la intreg portofoliul de clienti IMM, tendinta de a accesa solutii de hedging la companiile cu cifre de afaceri mici este marginala.

Lucrurile se schimba cand vorbim de afaceri ce merg spre 50 milioane de euro, unde utilizarea acestor produse bancare creste semnificativ. "Putem observa o crestere a cererii de instrumente de hedging pe parcursul ultimilor ani, determinata de o mai buna constientizare a implicatiilor pe care volatilitatea cursului de schimb le poate avea asupra veniturilor companiei. Interesul clientilor variaza considerabil in functie de sectorul de activitate in care activeaza. De exemplu, importatorii manifesta o nevoie mai mare pentru acest tip de instrumente", au sustinut pentru wall-street.ro reprezentantii UniCredit Tiriac Bank.

Chiar si asa, intelegerea si utilizarea unor astfel de solutii este mult mai scazuta decat in pietele occidentale, ca sa nu mai vorbim de Statele Unite. Totodata, interesul antreprenorilor romani fata de astfel de instrumente de acoperire a riscului este direct proportionala cu gradul de intelegere a acestor produse. Practic, spune Vlad Ponta, Director Citi Commercial Bank la Citi Romania, cu cat mergem mai sus ca cifra de afaceri in cazul IMM-urilor, cu atat intelegerea cu privire la hedging este mai mare.

De altfel, graba antreprenorilor de a primi finantare sau de a rezolva problemele de business omoara inovatia, motiv pentru care si solutiile de hedging sunt mai putin intelese in Romania.

Graba omoara inovatia cand vine vorba de finantarea IMM-urilor

Graba omoara inovatia cand vine vorba de finantarea IMM-urilor

Vlad Ponta: Bancile ar fi putut de-a lungul anilor sa faca mai mult pentru a educa clientii cu privire la hedging.

Oficialul Citi a remarcat ca in general exista o temere cu privire la instrumentele de hedging oferite de banci, ca nu ar fi transparente sau ca ar fi prea scumpe. In plus, evolutia stabila a cursului de schimb descurajeaza in prezent accesarea de produse de hedging, volatilitatea pe cursul leu/euro fiind redusa de mai bine de un an. Foarte multi antreprenori refuza atunci sa isi acopere riscul valutar, cata vreme cursul se invarte in intervalul 4,4-4,5 lei/euro.

"In prezent cererea pentru acest tip de produse este stabila, in conditiile in care Romania beneficiaza de indicatori macro imbunatatiti si de o evolutie a cursului fara episoade de volatilitate excesiva", au mentionat reprezentantii UniCredit.

Cum functioneaza un contract forward pe valute?

Contractul forward este cel mai popular produs de hedging oferit de banci, dar in acelasi timp destul de putin inteles de antreprenori. Pana la 10% din IMM-urile mari, cu afaceri de zeci de milioane de euro, aflate in portofoliul bancilor acceseaza in general produse de hedging.

Un antreprenor trebuie sa stie ca un contract forward este o intelegere intre el si banca, prin care se angajeaza sa cumpere sau sa vanda la o data viitoare o valuta, la o cotatie stabilita in prezent. Astfel, indiferent cum evolueaza cursul de schimb in perioada de valabilitate a contractului, antreprenorul a blocat acel curs prestabilit cu banca, denumit rata forward. Aceasta este rata de schimb la care se va efectua tranzactia valutara la data stabilita de la inceput de comun acord de banca si client.

La momentul decontarii tranzactiei, fiecare parte va plati celeilalte suma calculata pe baza ratei forward si a volumului stabilit.

Citeste si:

In general, tranzactiile forward pe cursul valutar sunt utilizate de companii pentru a se proteja de evolutiile defavorabile ale cursului, importatorii si exportatorii fiind principalii beneficiari ai unor astfel de instrumente financiare. De asemenea, companiile care iau credite in alte valute decat cele in care incaseaza ar trebui, cel putin la volume mari, sa isi acopere riscul valutar. In acelasi timp, in contextul in care compania a blocat un curs de schimb poate sa isi planifice mult mai eficient bugetul, bilantul nefiind dat peste cap de unele evolutii surpriza din piata valutara.

Cea mai mare problema cand vine vorba de intelegerea contractelor forward tine de pretul la care se efectueaza tranzactia, iar clientul de multe ori nu are incredere ca banca ii ofera o cotatie buna. Insa, atat timp cat dobanzile la lei sunt mai mari decat cele la euro orice contract forward va fi incheiat la o cotatie mai mare decat cea de la momentul incheierii acordului.

"Forward-ul este un joc al dobanzilor. Mai intai de toate, clientul trebuie sa inteleaga acest aspect si odata ce a inteles putem sa intram in discutii daca este sau nu corect pretul respectiv. Dar, de multe ori clientul nu intelege de ce cotatia forward este mai mare decat cea spot", afirma Vlad Ponta, director in cadrul Citibank Romania.

El precizeaza ca nu se pune problema transparentei contractelor forward, dar clientul trebuie sa inteleaga aceste mecanisme, iar banca nu ar trebui sa ii vanda un astfel de produs daca nu l-a inteles pe deplin. "Poate ca cineva intelege cum se formeaza pretul la grau pe Chicago Mercantile Exchange, dar nu intelege cum se formeaza un pret forward pe money market. Pietele functioneaza diferit".

Normele BNR vor forta companiile sa acceseze mai mult hedging-ul

Potrivit directorului Citibank, mai devreme sau mai tarziu, norma BNR care limiteaza acordarea creditelor in valuta debitorilor care nu isi acopera riscul va incuraja companiile romanesti sa se intereseze mai mult de contractele forward. BNR solicita bancilor sa efectueze o serie de devalorizari soc atunci cand acorda unui client persoana juridica un imprumut in alta valuta decat cea nationala. Banca face o simulare in care devalorizeaza leul cu un procent foarte mare. O varianta pentru companiile ce au un business exclusiv in lei, dar vor sa se imprmute in valuta, va fi ca acestea sa isi acopere riscul valutar.

“Aceasta norma ar putea impinge businessman-ul roman sa fie din ce in ce mai curios cu privire la beneficiile acoperirii riscului si sa treaca peste perceptia care a existat prea multa vreme in piata, ca hedging-ul este un instrument de a face bani si nu un instrument de protectie”, a completat Ponta.

Ai un IMM sau te intereseaza ce solutii financiare pot accesa companiile mici si mijlocii? wall-street.ro iti prezinta in cadrul proiectului Educatie Financiara pentru Companii informatii, stiri sau analize despre alternativele de finantare, solutiile financiare mai mult sau mai putin complexe si provocarile pe care le intampina IMM-urile romanesti in era post-criza.

Sursa foto: risk management, Shutterstock