Sa ne imaginam ca sunt -5 grade afara si intr-o statie din apropiere de Piata Unirii in jur de 20 de persoane asteapta autobuzul 104. In general media de asteptare pentru acest autobuz este de aproximativ 10 minute. Tu l-ai pierdut la doar cateva secunde dupa ce plecase din statie, desi ai alergat cat ai putut de repede pentru a-l prinde.

Insa in urmatorii ani aceste situatii ar putea fi doar niste amintiri amuzante pentru ca in strainatate exista tehnologii care iti spun pe telefon, dar si pe panourile din statia de tramvai ori autobuz (foto 1- afisaj inteligent din Budapesta) unde se afla acesta si in cat timp ar putea ajunge. Astfel, in loc sa stai in frig asteptand urmatoarea masina ai putea sa intri intr-un magazin din apropiere si sa mergi in statie cu doar cateva secunde inainte sa vina autobuzul.

panou de afisaj in Budapesta

Ce sunt solutiile de tip Smart City si pentru ce pot fi folosite

Astfel de solutii se numesc generic smart transportation si sunt integrate in proiecte de tip smart city. Termenul de oras inteligent (smart city) este cunoscut in lumea informaticii si a telecomunicatiilor de la inceputul anilor 90. In ultimii ani sintagma a inceput sa fie tot mai des auzita si in Romania pe masura ce operatorii telecom, dar si furnizorii de servicii si echipamente IT au inceput sa propuna astfel de solutii.

In general, solutiile de tip Smart City se adreseaza autoritatilor locale si mai putin companiilor private, intrucat tehnologiile au ca scop imbunatatirea unor domenii de utilitate publica precum sunt transportul in comun, iluminatul public, sanatate (telemedicina), gestionarea parcarilor, siguranta publica, managementul deseurilor.

Autoritatile, interesate in special de tehnologiile pentru transport si iluminat public

„Smart city ajuta la o mai buna interactiune si la transparenta intre cetateni si autoritatile locale. Daca, de exemplu, un cetatean are o Elena Paun Telekomproblema si o sesizeaza catre autoritatea responsabila, printr-o astfel de solutie poate sa afle in mod transparent ce se intampla cu sesizarea, in ce stadiu este. Daca a fost procesata si cand i se va raspunde. Insa pentru ca aceste facilitati sa functioneze este nevoie ca serviciile publice sa fie automatizate si digitalizate. In ceea ce priveste proiectele de tip Smart City, cred ca o prioritate pentru autoritatile locale vor fi implementarea de solutii care pot ajuta la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, precum sunt solutiile de transport si iluminat public”, afirma Elena Paun (foto 2), business development manager solutii ITC in cadrul Telekom Romania, cel mai mare operator de telecomunicatii de pe piata locala, cu afaceri de 1,04 miliarde de euro in 2015.

Interesul autoritatilor pentru zona de transport si iluminat public vine si in contextul in care Uniunea Europeana a emis o directiva ca pana in 2020 autoritatile locale sa reduca cu 20% emisiile de gaze cu efect de sera fata de 1990. In perioada 1990-2012 cantitatea emisiilor de gaze cu efect de sera a scazut cu 19,2% fata de 1990.

Fonduri UE de pana la 180 mld. euro pentru combaterea incalzirii globale

De altfel, UE vrea ca cel putin 20 % din bugetul sau pentru perioada 2014-2020 sa fie alocat combaterii schimbarilor climatice. Suma alocata va fi de pana in 180 de miliarde de euro.

In general, solutiile pentru transport public cuprind functionalitati precum gestiunea flotei auto, managementul fluxului de transport urban, vanzarea de bilete prin SMS sau card, informarea calatorilor prin telefon sau afisaj electronic, solutii de bike-sharing si parcare inteligenta.

Astfel de solutii se adreseaza pe de o parte autoritatilor care gestioneaza traficul, dar exista si aplicatii care vizeaza calatorii, cetatenii.

„Printre solutiile care se adreseaza autoritatilor, este softul de gestiune a flotei auto. Acesta poate oferi date despre pozitia pe traseu a masinilor unei regii de transport, dar si care este starea tehnica a acestora. Aceasta aplicatie poate estima si numarul de calatori care se afla la un moment dat intr-un mijloc de transport, ceea ce poate ajuta factorii responsabili din administratia locala a transportului public sa isi adapteze strategia de dezvoltare in functie de nevoile reale ale cetatenilor”, afirma Paun.

Plata calatoriei prin SMS sau card

Pe de alta parte, aplicatiile care se adreseaza calatorilor pot furniza informatii pe telefonul mobil sau pe panourile de afisaj din statie despre locul in care se afla un anumit autobuz sau tramvai la un moment dat, ora la care va ajunge in statie sau la capatul liniei.

„Practic, poti sa afli ca este o intarziere de zece minute si, in loc sa astepti acolo, poti sa mergi intr-un magazin. Sau sa iesi din casa cu putin timp inainte ca autobuzul sa ajunga in statie”, adauga reprezentantul Telekom.

De asemenea, cetatenii si-ar putea plati calatoria prin SMS sau card. In prezent, RATB (Regia Autonoma de Transport Bucuresti) utilizeaza o solutie implementata de un alt furnizor care permite plata prin SMS doar pentru abonamente de o zi sau pentru liniile Express. Pe de alta parte, Metrorex permite plata calatoriei cu cardurile MasterCard si MaestroPayPass.

Citeste si:

Deutsche Telekom, grupul care detine Telekom Romania, a lansat primul proiect de tip smart city in 2007, in orasul german Friedrichshafen. Pe de alta parte, grupul de telecomunicatii a lansat tot mai multe proiecte de tip smart city la nivel european in ultimii cinci ani.

bike sharing in Budapesta Pentru filiala din Romania, Deutsche Telekom pune tot mai mult accentul pe zona de solutii de tip smart city de la inceputul anului trecut. Compania locala poate oferi solutii pentru gestiunea transportului public, a parcarilor, gestionarea tranportului pe biciclete (bike-sharing- foto3. Imaginea este din Budapesta), telemedicina. Operatorul furnizeaza deja servicii inteligente de internet Wi-Fi si iluminat public, solutii pentru managementul automatelor (de monitorizare a stocurilor) sau de monitorizare a contoarelor de utilitati (smart metering).

Telekom Romania a inceput primele discutii cu autoritatile in 2015

Primele discutii ale Telekom cu diverse autoritati privind proiecte de tip smart city au inceput de la jumatatea anului 2015, insa durata procesului pentru astfel de proiecte poate ajunge la un an si jumatate, doi ani.

„Purtam discutii cu mai multe primarii si exista o foarte mare deschidere in sensul ca reprezentantii autoritatilor vor sa afle ce au facut alte orase din Europa si ce impact pot avea aceste tehnologii, in special in contextul in care exista directive europene care prevad ca transportul sa devina cat mai ecologic. Pentru primariile din orase medii si mici derularea unor astfel de proiecte depinde in primul rand de disponibilitatea fondurilor europene care joaca un rol foarte important in luarea unei decizii. De aceea, un rol semnificativ il vor avea fondurile europene, iar primele apeluri de finantare ne asteptam sa apara din toamna acestui an”, afirma Elena Paun.

Intrebata despre costurile unor astfel de solutii si cu cat si-ar putea reduce primariile cheltuielile, managerul de proiect din Telekom a afirmat ca, din experienta altor tari, principalele avantaje au fost de eficientizare a traficului si de reducere a emisiilor de carbon.

„Costurile pentru astfel de solutii sunt semnificative, dar sumele sunt alocate pe mai multi ani. Pe zona de transport, principale avantaje nu ar veni neaparat din reducerea cheltuielilor directe, ci mai ales din fluidizarea traficului, reducerea costurilor pentru mentenanta flotei si scaderea emisiilor de carbon. Astfel, se poate evita o eventuala procedura de infringement pe mediu impotriva autoritatilor locale si costurile care ar putea urma”, afirma Paun.

Comisia Europeana: proiecte de miliarde de euro pentru transport inteligent

Comisia Europeana este unul dintre cei mai importanti sustinatori ai solutiilor IT&C in zona transport public. De exemplu, „The Transport Challenge”, unul dintre proiectele Comisiei pentru a-si atinge obiectivele de modernizare a domeniului, are un buget de 6 miliarde de euro pana in 2020 pentru finantarea de solutii de transport inteligent, ecologic si integrat.

De altfel, solutiile pentru transport public inteligent se numara printre principalele recomandari ale Comisiei Europene pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. O alta masura sugerata de CE este utilizarea masinilor cu nivel scazut de emisii precum sunt cele electrice sau pe hidrogen.

„Sistemele inteligente de transport sustin obiectivele pe care le are un oras in domenii precum stabilirea orarului de calatorii, informatii despre programul de transport, gestiunea numarului de calatori, plata calatoriilor prin metode moderne”, afirma oficialii europeni intr-un raport.

Piata de solutii de tip Smart City este estimata sa ajunga la circa 20 de miliarde de dolari in 2020, in crestere de la 6 miliarde de dolari in 2012, conform companiei de cercetare Pike Research. De asemenea, din totalul acestei valori de aproape 20 de miliarde de dolari, solutiile pentru transport inteligent inseamna circa 5,5 miliarde de dolari.

Sursa foto: GaudiLab