In ce priveste efectele asupra pietei muncii, exista PESIMISTII, cei care cred ca boom-ul AI va aduce concedieri masive prin inlocuirea angajatilor cu roboti (in toate industriile) si OPTIMISTII, cei care spera, prin comparatia cu precedentele valuri ale industializarii, ca AI va creste eficienta sarcinilor repetitive, generand in paralel cerere pentru slujbe noi pentru oameni, cu un continut creativ sau empatic (in ingrijirea sau educarea persoanelor) mai ridicat decat in prezent. Indiferent care dintre aceste tabere va avea dreptate, omenirea se pregateste de cele mai alerte si pronuntate schimbari in structura si pregatirea fortei de munca. Ne vor concedia sau angaja robotii? Nu stim inca, dar trebuie sa ne pregatim serios pentru oricare dintre variante.

Cand vine vorba despre digitalizare si roboti, exista doua reactii extreme: ori ne prefacem ca nu e asa de mare provocarea (“noi suntem cu 50 de ani in urma, nu ne afecteaza asa curand, nu?”) ori ne facem curaj, spunandu-ne ca automatizarea e destinata mai ales pentru “gulerele albastre cu sarcini repetitive, in principal fizice”. Ca nu vor reusi robotii prea repede sa faca muncile noastre, de vanzare, marketing, HR, customer-care, in care interactionam cu oamenii. Nimic mai fals! Robotii fac deja asta, cu rezultate bune chiar.

Iata in viziunea Roxanei Ilie, Digital Talent Promoter, Marketing Manager al Temperfield, o abordare de tip pro & cons asupra tendintelor si provocarilor in epopeea Artifical Intelligence vs. Angajati, in 5 teme sensibile, potrivite pentru digital.survival.guide in epoca Transform2digital:

1. Vom fi concediati din cauza automatizarii si robotilor sau vor apare noi indeletniciri care sa absoarba forta de munca disponibilizata?

Argumentul “linistitor” al fanilor AI, destul de romantat prezentat, este ca asa cum au aparut joburile de mecanici (atunci cand au disparut meserii legate de caii inlocuiti de motoare si masini), tot asa vor apare si acum meserii care sa completeze creativ sarcinile repetitive ale robotilor, realizate mai repede si mai bine decat noi. Oare sunt chiar comparabile cele 2 revolutii industriale, prin intensitate, schimbari disruptive sau efecte de seism asupra pietei muncii?
Carl Benedikt Frey si Michael Osborne au examinat deja probabilitatea computerizarii pentru 702 ocupatii si au descoperit ca in America 47% (49% in Japonia) din angajati prezinta un risc ridicat de pierdere a jobului in urma automatizarii acestuia. Iar probabilitatile cele mai mari de automatizare sunt in special pentru: telemarketing, contabilitate si audit, vanzari retail, redactare texte tehnice, agenti imobiliari, etc. Surprinzator, nu? Deloc!

2. Sunt robotii destinati numai muncilor manuale repetitive sau vor deveni concurentii nostri si in muncile „de birou” sau chiar in cele cu input creativ? Mai este creativitatea unor angajati un atu in fata robotilor?

Cel mai intalnit si putin fundamentat cliseu este „Stati linistiti, robotizarea va viza majoritar muncile fizice, repetitive, lucru care e de fapt in avantajul nostru, oamenii putand sa se concentreze pe muncile creative”. Lucru adevarat pana la un punct. Da, automatizarea va viza in special acest tip de munci, dar asta nu inseamna ca cei care le realizau vor putea sa faca urgent shift-ul catre munci creative, pentru care in trecut nu erau calificati sau potriviti. Creativitatea si specializarea in domenii cu inalta valoare adaugata nu e deloc usor de insusit, in niciun caz in situatia stresanta a pierderii unui job anterior.

Cat despre munci „de birou” cu mare probabilitate de automatizare, am amintit deja cateva care sunt in pericol, desi par la prima vedere intangibile. Cele mai surprinzatoare sunt insa cele de ... avocati/ juristi sau medici. De ce?

Dieter Zetsche, director Mercedes- Benz, preciza de curand ca in SUA nu mai sunt angajati avocati tineri, din moment ce sistemul IBMWatson, bazat pe Artificial intelligence, poate oferi sfaturi juridice cu o acuratete de 90% fata de cele date de avocati, de doar 70%. In medicina Watson pare sa ia locul medicilor, putand pune diagnosticul de cancer cu o acuratete de 4 ori mai mare decat cele realizate de oameni. In curand, pana in 2030, computerele si Artificial Intelligence vor putea sa realizeze mult mai precis si corect sarcini care acum par doar apanajul oamenilor extrem de bine pregatiti si platiti.

Tot Dieter Zetsche, jucator principal pe piata auto, precizeaza ca in curand producatorii de masini traditionale vor falimenta daca nu se adapteaza trendului electric, in timp ce cvasi-adoptarea in urmatoarele 2 decenii a masinilor electrice (vezi decizia recenta a UK de a interzice masinile traditionale pana in 2040) va afecta si alte industrii actuale (ex. asigurarile pentru accidentele de masina vor deveni practic inexistente in cazul masinilor pilotate de roboti).

In industria energetica se produc deja schimbari majore, anul trecut fiind instalate mai multe facilitati de energie solara decat cele cu combustibili fosili. Angajarile in acest domeniu au explodat, in timp ce angajarile din minierit sau oil&gas par sa intre in expectativa. Evident ca primii care se pot recalifica in implementarea noilor energii alternative pot fi cei din industriile combustibililor traditionali. Chiar marile concerne din domeniu le vor sustine aceasta recalificare, cand vor decide ca si energiile alternative le pot si le vor aduce castiguri substantiale in viitor, in timp ce combustibilii traditionali se vor epuiza sau vor fi inlocuiti.

Aceleasi provocari vor aparea si in agricultura, unde un fermier robot ar putea costa 100 dolari, iar oamenii, mai putini la numar, ar putea doar sa coordoneze munca acestora. In educatie, dupa ce am creat robotii si i-am invatat lucruri, ei ne vor putea invata pe noi in Virtual Reality, eventual in regim de home schooling. De fapt accesul la educatie gratuita este asigurat de orice smartphone care a devenit acum accesibil aproape oricui.

Evident ca toate aceste transformari structurale ale economiei mondiale vor duce la falimentul multor companii actuale, dar si ridicarea altor companii si modele de business (de tip UBER, Airbnb, Amazon). Problema este daca vor reusi sa se dezvolte suficient de repede si de mult pentru a prelua angajatii din companiile si industriile care dispar. Si daca acestia vor putea sa se recalifice atat de rapid in numar atat de mare, la varste atat de diferite. Toate aceste schimbari de paradigma a modelului de business, a pietei muncii si chiar a organizarii sociale sunt mult mai complexe decat discutia simplista de tipul „robotii vor automatiza numai muncile repetitive, cu valoare adaugata redusa”.

3. Ne va ajuta competitia cu robotii si algoritmii sa devenim mai performanti in ceea ce livram in munca de zi cu zi?

Machine learning aduce beneficii uriase, atat in termeni de cost si timp in identifcarea unui pattern si eficientizarea sarcinilor repetitive, cat mai ales in zona de predictie, putand oferi solutii sau recomandari cu nivel considerabil mai ridicat de acuratete decat cele realizate de oameni. Softuri precum E-discovery, capabile sa analizeze mii de acte legale si sa ofere solutii juridice chiar mai corecte decat juristi cu experienta, par a pune in pericol slujbele multor angajati din sistemul juridic, de la grefieri la avocati sau judecatori. Dar oare asa va fi in final? Sau le va permite acestora sa verifice acum la costuri semnificativ reduse si in timp scurt jurisprudenta pe o anumita speta si sa devina si ei mai buni in decizii si recomandari? Aceeasi situatie o intalnim si in retail, unde explozia comertului online a dus la utilizarea de chatbots la scara extinsa, dar a stimulat de asemenea angajatii sa acorde atentie dezvoltarii capabilitatilor de customer care si de relationare cu consumatorii. Chatbots devin extrem de utile si in activitatea de marketing, pentru contactul permanent cu consumatorul, pentru raspuns aproape instant la solicitari si FAQ.

4. Va fi mult mai accelerata tranzitia la AI in majoritatea joburilor fata de precedentele revolutii industriale (care s-au intins pe decenii)? Vom avea suficient timp sa ne recalificam si adaptam la transformarile digitale ale pietei muncii?

Societatea este acum incredibil de dinamizata, totul trebuie livrat instantaneu, de la solicitarile online ale clientilor, la adaptarea digitala interna a proceselor si operatiunilor dintr-o companie. Supravietuirea pe piata atat a angajatorilor, cat si a angajatilor, nu se intinde pe cateva zeci de ani (ca la precedenta revolutie industriala), ci este contra cronometru, adaptarea digitala a companiilor fiind vitala in urmatorii ani. La fel de scurt e intervalul in care trebuie umplute decalajele dintre cererea si oferta de forta de munca digitala calificata pentru fiecare tip de industrie, inclusiv cele emergente. Precum si identificarea strategica a principalelor directii de recalificare pentru viitorii someri tehnologici.

La nivel mondial se cauta deja inclusiv solutii de subzistenta a celor care vor fi afectati iremediabil de valul de automatizare. Aceste solutii genereaza dezbateri ideologice aprinse (vezi sustinerea sau combaterea conceptului de UBI - Universal Basic Income si testarea sa deja ca proiect pilot in Finlanda!). In Romania autoritatile nu isi pun inca nici macar problema adaptarii sistemului educational si programei la cerintele reale ale pietei actuale, cu atat mai putin la piata muncii viitoare.

5. Se va generaliza procesul de recrutare si gasire de talente prin AI si chatbots? Care va fi sansa candidatilor care chiar au ceva de spus sa „impresioneze” roboti si scripturi prestabilite de interviuri?

Companii precum FirstJob sau Ibenta au creat deja asistenti AI pentru recrutarea angajatilor (ex. Mya) care vor derula marea parte a proceselor de recrutare, in timp ce recruiterii vor interveni in cazul in care asistentii AI nu se pot descurca. Chatbot-uri vor fi folosite chiar si in cazul identificarii talentelor, ceea ce pare un pic infricosator, asta inseamnand ca talentele (angajatii cu adevarat valorosi si cu puternica autenticitate) vor trebui sa-si ajusteze raspunsurile ca sa „impresioneze” niste roboti care asteapta raspunsuri cu incidenta mare si originalitate mai redusa. Talla pare un chatbot care isi propune sa ridice stacheta, sa devina asistentul personal al oricarui CHRO (Cheif HR Officer), oferind acestuia instrumente sa identifice talente si sa le intervieveze, dar si sprijin activ in comunicarea politicilor de resurse umane prin chatbot catre sute de angajati, inclusiv beneficii si alte informari interne.

Ca o concluzie, Artificial Intelligence este pe cale sa preia conducerea pe piata fortei de munca in noua revolutie tehnologica, mult mai alerta si mai ampla ca efecte si incidenta, decat revolutia industriala prcedenta. Companii si industrii intregi vor disparea sau vor suferi transformari disruptive, altele vor aparea si prelua o parte din forta de munca de pe piata, schimbarea nu poate fi evitata si in multe privinte este benefica (eficienta si agilitate sporite, rezultate mai bune). Dar in aceeasi masura schimbarea sperie, niciodata nefiind atat de ridicata angoasa angajatilor din industriile vizate, care nu stiu incotro se vor indrepta companile si joburile lor. Solutia? Recalificarile in arii complementare activitatii robotilor sau algoritmilor sau reorientarea spre „caring jobs”, pentru care cererea pare sa fi crescut deja exponential, pana la 900% (ingrijitori pentru persoane in varsta sau cu nevoi speciale, educatori).

Dar tu? Vei fi concediat sau angajat de Inteligenta Artificiala?

Roxana Ilie, Digital Talent Promoter & (b)right marketer, a dezvoltat in ultimii 20 de ani proiecte pentru branduri si companii de anvergura regionala din numeroase industrii (ITC, recrutare si leasing de personal, oil & gas, pharma, media – dezvoltare productii TV si film, servicii financiare & vouchere), combinand expertiza de brand builder & business developer & marketer. Roxana activeaza permanent ca dezvoltator & promotor de noi produse, servicii sau concepte (lansarea de vouchere cadou sau de vacanta, medicamente sau suplimente alimentare, game pentru aditivarea combustibililor, repozitionare si rebranding la nivel regional). Promotor activ al beneficiilor digitalizarii, alaturi de transformerii digitali de la Temperfield, Roxana contribuie la generarea unui digital.survival.guide pentru supravietuirea si succesul companiilor, dar si a profesionistilor, in epoca Transform2digital.

*Transform2digital este o platforma sustinuta de Temperfield, furnizor de servicii profesionale IT, cu focus pe solutii de virtualizare, de Cloud Computing, Security & Data Recovery, Document Management, servicii de suport IT, dar si de Software Defined Network, Artificial Intelligence, Business Intelligence as a Service.