Calendarul Pirelli, publicat prima data in anul 1964, si-a sarbatorit cea de-a 50-a aniversare si la Bucuresti, in cadrul unui eveniment desfasurat la Ambasada Italiei.

Pentru a marca aceasta aniversare, Pirelli a hotarat sa nu realizeze un calendar 2014, ci sa lanseze calendarul Pirelli 1986 creat de Helmut Newton si care nu a fost publicat, fiind pastrat pana in prezent ascuns in arhiva companiei. Lucrarea laborioasa de reconstructie desfasurata de Pirelli Foundation a contribuit la realizarea acestui proiect.

Dupa aproape 30 de ani, acest calendar, care valorifica o coincidenta norocoasa, faptul ca anii 1986 si 2014 au date identice, a vazut lumina tiparului si a facut parte din cadrul evenimentelor dedicate aniversarii.

“The Cal” a fost creatia Pirelli UK Limited, filiala britanica a Grupului, care a beneficiat de o mare libertate de actiune in realizarea proiectului. In 1964, cautand o strategie de marketing prin care Pirelli sa se diferentieze de concurenta interna, britanicii i-au angajat pe directorul artistic Derek Forsyth si fotograful britanic Robert Freeman, faimos pentru portretele formatiei Beatles, sa realizeze ceea ce, la vremea respectiva, reprezenta un proiect complet inovator.

Rezultatul a fost un produs rafinat, exclusiv, cu conotatii artistice si culturale care l-a facut din start sa se deosebeasca de lumea modei si „glamour”.

De atunci, timp de 50 de ani, “The Cal” a continuat sa marcheze trecerea timpului cu imagini realizate de cei mai cunoscuti fotografi ai momentului – surprinzand si interpretand cultura contemporana si impunand adesea noi tendinte.

Istoria calendarului Pirelli poate fi impartita in trei epoci diferite:
– Prima decada, din 1964 pana in ’74, urmata de o intrerupere a publicarii (timp de noua ani) din cauza recesiunii mondiale cauzate de razboiul de Yom Kippur si de criza petrolului;

Primii ani ai „The Cal” au fost anii Beatles, ai muzicii rock si ai fustei mini, dar si anii miscarilor de protest ale tinerilor si ai mitingurilor pacifiste impotriva razboiului din Vietnam.

– A doua decada, din ’84 pana in ’94, in care calendarul a fost relansat si a avut un succes din ce in ce mai mare;

Pe plajele din Bahamas, langa frumoasele modele fotografiate pentru calendarul 1984 de Uwe Ommer, apareau urme misterioase in nisip: modelul ultimei creatii Pirelli, anvelopa P6. In termeni de plasare a produsului, a fost o prezenta subtila dar atotpatrunzatoare, evocand tehnologia care domina epoca.

– Din 1994 si pana in prezent, acoperind schimbarea mileniului, cand „The Cal” a dobandit un statut cult ca lider in acest domeniu.

Pirelli a ridicat miza la nivel international, lansand campanii de publicitate cu profil inalt (incluzand imaginea faimoasa prezentandu-l pe atletul Carl Lewis in pantofi rosii cu toc cui), iar calendarul a devenit unul din instrumentele esentiale pentru transmiterea noii imagini a Grupului. Departamentul artistic s-a mutat la sediul companiei din Milano si s-a hotarat renuntarea la orice referiri la anvelope.

1986: Anul celor doua calendare

De la lansarea sa, datorita revelatiei Pirelli UK, Calendarul a fost trimis gratuit unui grup select de cunoscatori. Este o publicatie cult, un simbol, si exclusivitatea sa sporeste reclama media si statutul sau unic. In 1971, „The Cal” a fost trimis ministrilor guvernului britanic, familiei regale si unui numar mic de VIP-uri. Este un creator unic al imaginii companiei avand forta de a da nastere la tendinte.

La mijlocul anilor 1980, Pirelli Italia, fiind constienta de potentialul global al „The Cal”, a decis ca doreste sa se implice, si s-a angajat intr-o provocare interna exclusiva. Proiectul britanic si cel italian au mers unul langa altul, fiecare ignorand cu fermitate existenta celuilalt.

Britanicii, care lucrasera cu directorul artistic Martyn Walsh din 1984, demolasera deja mai multe tabuuri, prin includerea de fotografii de bun gust, dar continand nuditate explicita. In acest an, l-au ales pe fotograful american Bert Stern, cel care a surprins-o pe Marilyn Monroe doar intr-un voal diafan si care a inceput sa lucreze in publicitate inainte de a fotografia staruri precum Elizabeth Taylor si Audrey Hepburn. Aceasta decizie a inaugurat in mod esential o noua evolutie a calendarului: deschiderea catre show business si industria filmului.

Pe de alta parte, Pirelli Italia l-a angajat pe Helmut Newton. Fotograful german era deja o celebritate: cartea sa din 1981 «Big Nudes» s-a impus ca o lumina calauzitoare a culturii vizuale a secolului douazeci. Newton a transformat fotografia de moda intr-un simbol. Era un pionier, scotand modelele din studio pe strada, creand secvente glamour explozive. Nudurile sale feminine, in alb-negru, erau figuri sculpturale si foarte erotice in acelasi timp.

Totusi, in cele din urma, Calendarul 1986 a fost cel produs de Stern: Newton a trebuit sa se retraga din cauza unor probleme personale. Calendarul conceput si creat de el a fost arhivat ca o pretioasa „bijuterie de familie”, asteptand ocazia potrivita pentru a iesi la lumina.

Imaginile lui Stern, care prezentau modelele jucandu-se in studiouri imaginare ale artistilor contemporani, in rolul de muze senzuale, au transmis eficient mesajul si spiritul calendarului: rezultatul final a fost un caleidoscop de culori si elemente grafice care au canalizat spiritul fabulos al anilor ‘80. Cu adaugarea unor nuduri remarcabile si indraznete.

Citeste si:

    Calendarul Pirelli 1986 de Helmut Newton: istoric

    Atunci cand, in primavara anului 1985, Pirelli Italia i-a cerut lui Helmut Newton sa conceapa calendarul, compania nu a impus limite creativitatii sale, insa a specificat ca produsul Pirelli trebuie sa apara in fotografii. Aceasta era o evolutie noua, nu numai pentru renumitul fotograf, ci si pentru calendar, care pana atunci se concentrase asupra unor imagini evocatoare foarte indepartate de activitatea principala a Pirelli. In consecinta, toate modelele diferite de anvelope Pirelli au aparut in decorul fotografiilor italiene.

    Pana atunci, orice plasare de produse fusese extrem de subtila – cel mult, dupa cum am descris mai sus, limitandu-se la urmele de anvelope din nisip (Uwe Ommer, The Cal 1984), sau motivul grafic cinturato de pe costumele purtate de modele (Norman Parkinson, The Cal 1985). Newton, care cunostea bine renumele calendarului, a decis sa accepte provocarea.

    Primele fotografii au fost facute in luna mai, cu ocazia Grand Prix-ului din Monte Carlo, unde se afla si casa fotografului. Urmatoarea locatie aleasa a fost Podere Terreno in Chianti, Toscana, printre podgorii si in peisajul rural din jurul Sienei, unde Newton a gasit lumina perfecta pentru interpretarea sa a versiunii italiene a „The Cal”. Dealuri serpuitoare, chiparosi, ferme, pivnite, utilaje agricole, o mica statie de benzina si sate medievale au reprezentat fundalul imaginilor care transmitea o atmosfera de chintesenta neo-realista.

    Citeste si:

      Drumurile toscane confereau o perspectiva de fundal femeilor cu o voluptate intensa, care aminteau de starurile filmelor italiene neorealiste precum Silvana Mangano, Lucia Bose si Sophia Loren, observate de barbati care aveau doar rolul de spectatori.

      Manuela Pavesi s-a aflat intotdeauna alaturi de Newton. Mult mai mult decat un stilist, rolul ei era sa interpreteze spiritul acelei viziuni trufase, nelinistite a feminitatii, si sa ajute la crearea scenei. Newton, cu dragostea sa pentru vitalitate si erotism vibrant, si-a pus imaginatia la lucru in cautarea unui stil senzual care sa transmita viziunea sa asupra identitatii italiene. Manuela Pavesi a lucrat cu el la aspectele creative si practice, impartasind aceeasi abordare curajoasa, instinctiva, cu un talent neobisnuit de a transforma continutul provocator in imagini glossy.

      Iar atunci cand Helmut Newton a trebuit sa paraseasca proiectul pentru a se intoarce la Monte Carlo pentru probleme familiale urgente, Pavesi a preluat aparatul foto, cu instructiuni precise privind pozitionarea acestuia. Cel care a apasat pe buton a fost asistentul Xavier Alloncle, insa lucrarea, care era practic deja in cutie, a purtat amprenta artistica a lui Newton.

      Calendarul care este dezvaluit astazi, care respecta proiectul original si in ce priveste prezentarea, prezinta 12 fotografii de arta in alb-negru insotite de 29 de cadre din culise care vor da colectionarilor ocazia sa intrevada culisele acestor fotografii istorice realizate in Chianti si Monte Carlo in 1985.

      Editia prezentata nu a fost niciodata distribuita in intregime si a fost produsa cu un respect suprem pentru ideea lui Newton asupra proiectului initial. Fotografiile urmeaza conceptul sau creator, iar produsul final a fost editat pentru a reflecta intocmai viziunea sa artistica.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Cristian Gubandru
      Cristian este absolvent al Universității Româno-Americane și al unui MBA la Academia de Studii Economice (A.S.E.). Startul în jurnalism a fost în 2003 la agenția de presă Mediafax , parte a trustului MediaPro, pe poziția de redactor, iar mai târziu la agenția de presă NewsIn , parte din trustul de media Realitatea - Cațavencu, ca reporter și redactor șef al departamentului Companii. Pentru o perioadă scurtă de timp a scris pentru ziarul de...

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Auto »



      Setari Cookie-uri