Dupa ce Parlamentul a adoptat proiectul de lege pentru autostrada Iasi – Targu Mures, numita si Autostrada Unirii, urmeaza sa fie facute studiile de fezabilitate, sa se faca proiectarea si sa se identifice finantarea ideala: fonduri europene, bugetul de stat sau parteneriatul public-privat (PPP). Specialistii si oamenii care au militat pentru votarea legii sustin ca metoda de finantare care ar trebui pusa pe primul loc este reprezentata de banii europeni, nerambursabili, iar optiunea unui PPP nu este fezabila.

Autostrada Unirii, care incepe la granita Romaniei cu Republica Moldova printr-un nou pod peste raul Prut si se termina printr-o conexiune cu autostrada A3 Brasov - Bors, in apropierea orasului Targu Mures, ar putea sa fie finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe si din fonduri europene nerambursabile si/sau prin parteneriat public-privat.

Ce spun specialistii despre finantare

Inainte de alegerea metodei de finantare, important este ca studiile de fezabilitate sa fie foarte bine facute, optimizate, cu solutii inteligente care sa tina cont de impactul asupra mediului inconjurator si de specificatiile geotehnice, dar si de costul implementat intr-un anumit interval de timp, sustine Ionut Ciurea, presedinte al Asociatiei Pro Infrastructura.

„In primul rand, studiile de fezabilitate vechi, din 2010-2011, trebuie actualizate. Din punct de vedere tehnic, vorbesc de studiile geotehnice, apoi vorbesc de impactul asupra mediului. Avem alte rigori de mediu si geotehnice si trebuie sa pregatim foarte bine acest proiect, sa avem studii pe care sa fundamentam autostrada asta la nivel de lucrari, indiferent ca vorbim de lucrari din fonduri europene, combinatie cu imprumuturi, fonduri bugetare sau un ipotetic PPP. Dar PPP nu o sa vedem, pentru ca este doar o scuza perfecta ca sa nu vedem nimic”, explica Ciurea.

La capitolul finantare, Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) asigura fondurile europene necesare pentru realizarea celor 311 kilometri ai autostrazii Unirii.

„In mod normal, toata autostrada, de la Targu Mures la Iasi, si Ungheni, inclusiv centura Iasiului si podul peste Prut catre Republica Moldova, este eligibila prin finantare prin fonduri europene. Este cuprinsa in POIM. Pe exercitiul acesta este cuprinsa inclusiv partea de documentatie, adica studiile de fezabilitate”, spune reprezentantul Pro Infrastructura.

Studiile de fezabilitatea pentru autostrada A8, realizate in perioada 2010-2011, pot fi optimizate, iar costurile pot fi reduse cu cateva miliarde de lei. Astfel, costul total al autostrazii ar putea fi mai mic decat cel inaintat in urma cu cativa ani, de aproape 9 miliarde de lei.

„Studiile vechi au dat, pentru cei 311 kilometri, un cost de 8,8 miliarde de euro, cu TVA inclus, dar proiectarea presupune ca soferii sa circule cu viteza de 130 de km/h dintr-un capat in altul. Asta se poate optimiza. Spre exemplu, la munte se pot face curbe mai stranse, iar costurile pot fi reduse. Bucata de munte costa undeva la 4 miliarde, in studiile vechi, dar optimizata, se poate duce undeva la doua miliarde”, explica Ciurea.

Reprezentantii asociatiilor care au militat pentru constructia autostrazii, Impreuna pentru A8 si Moldova vrea autostrada, sustin finantarea prin fonduri europene.

Catalin Urtoi, reprezentant al asociatiei Impreuna pentru A8, sustine ca realizarea studiului de fezabilitatea pentru A8 va costa aproximativ 150 de milioane de euro, 75% din aceasta suma putand fi accesata din fonduri europene.

„Metoda ideala de finantare este exact ce vrem noi sa propunem acum Guvernului, sa dam drumul la caietele de sarcini si in bugetul pe 2019 sa se finanteze o parte din aceste licitatii legate de studiile de fezabilitate si proiectare. Toata suma ar fi cam 150 de milioane de euro, din care 75% ne poate oferi Uniunea Europeana, asta e in mod cert, prin programul POIM 2014-2020. Dupa ce vor iesi aceste studii de fezabilitate si proiectul, pentru finantarea construirii autostrazii, noi mergem pe varianta bugetului Uniunii Europene si bugetul statului. In partea de 25% poate interveni parteneriatul public-privat (PPP), eventual o banca privata”, spune Urtoi.

Adrian Covasnianu, vicepresedinte al Asociatiei Civice „Moldova vrea autostrada” sustine finantarea prin fonduri europene, argumentand prin sprijinul oferit de comisarul european Corina Cretu.

„In principiu, discutiile pe care le-am avut cu Corina Cretu ne-au confirmat ca vorbim de fonduri europene concrete pentru autostrazi, inclusiv pentru A8. Recomandarea noastra este sa se apeleze, in prima instanta, la fondurile europene nerambursabile in procent de 75%. (...) Trebuie sa apelam la fondurile europene, anul acesta, pana in martie, anul viitor. Daca nu depundem cerere de finantare pentru reactualizare studiului de fezabilitate, pierdem efectiv bani pentru executia proiectului din urmatorul exercitiu bugetar, 2021-2027. Informatiile ne-au fost transmise de Corina Cretu, inclusiv de o parte dintre europarlamentari”, sustine Covasnianu.

Bani europeni pentru A8

Comisarul european pentru Politica regionala, Corina Cretu, a explicat, de mai multe ori, ca Autostrada Unirii este eligibila pentru cofinantare din fondurile europene.

"Autostrada Targu Mures-Iasi-Ungheni poate fi eligibila pentru cofinantare din fondurile europene structurale si de investitii si este responsabilitatea autoritatilor romane sa pregateasca un proiect in acest sens, a declarat, pentru Agerpres, Corina Cretu.

Ce spune Comisia Europeana despre PPP

Parteneriatul Publica Privat (PPP) a revenit pe agenda guvernului odata cu autostrada Ploiesti-Brasov. Mai mult, in timpul vizitei din Emiratele Arabe Unite, premierul Viorica Dancila, a invitat companiile private sa participe la proiectele de investitii din Romania, desfasurate in PPP.

Pe de alta parte, Comisia Europeana avertizeaza ca PPP-ul are mai multe deficiente. Intr-un raport special, Curtea de Conturi Europeana scoate in evidenta avantajele si dezavantajele PPP-ului. Activitatea de audit s-a desfasurat intre luna mai 2016 si luna septembrie 2017 atat la sediul serviciilor Comisiei (DGMOVE, DGREGIO, DGECFIN si ESTAT), cat si in patru state membre, si anume Franta, Irlanda, Grecia si Spania.

Comisia Europeana sustine ca perioada de intarzierea in realizarea proiectelor de infrastructura din statele analizate a fost cauzata exclusiv de alegerea optiunii de parteneriat public-privat (PPP) in majoritatea cazurilor.

Comisia recunoaste ca proiectele care au facut obiectul auditului au fost afectate de intarzieri si depasiri de costuri. Cu toate acestea, Comisia considera ca acest lucru nu este neaparat legat de natura proiectelor de PPP. Aceasta reaminteste efectele crizei datoriilor suverane si recesiunea care au afectat economia europeana.

Sursa foto: Facebook Catalin Drula

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Auto »



Setari Cookie-uri