Cea mai recentă ediție a studiului Roland Berger analizează amprenta reală de carbon a vehiculelor electrice și demonstrează impactul ecologic pozitiv al acestora. Avantajul principal al vehiculelor electrice este lipsa emisiilor directe în comparație cu modelele convenționale care dispun de motoare cu ardere internă.
În schimb, emisiile echivalente de carbon (CO2eq.) indirecte, rezultând din procesele de producție și reciclare ale vehiculului, sunt aproape duble comparativ cu producția unui vehicul convențional, însă impactul general, raportat la parcursul total al vehiculelor, rămâne limitat.
În consecință, o importanță deosebită o au emisiile indirecte produse în cadrul procesului de generare a energiei electrice din combustibili poluanți, precum ar fi cei fosili. Amprenta totală de carbon a vehiculelor electrice pe întreaga durata de viață a vehiculului depinde în mare măsură de nivelul de emisii rezultat din producerea de electricitate.
Cititi si Cele mai scumpe mașini electrice fabricate vreodată
În ultimii ani, România a beneficiat de un mix echilibrat de generare al energiei electrice, bazat în proporție de ~60% pe surse regenerabile precum hidroenergia, energia eoliană sau solară sau cu emisii de gaze cu efect de seră limitate, precum energia nucleară. Alte țări europene generează energie electrică prin metode mai poluante, precum Germania, care se bazează în proporție de ~40% pe energii regenerabile si ~10% pe energie nucleară sau Polonia, cu o pondere a surselor de energie bazate pe combustibili fosili de ~90%.
Citeste si:
Așadar, un vehicul EV compact reîncărcând bateriile la rețeaua electrică din România ar reuși să contrabalanseze efectele negative ale procesului de producție după parcurgerea a ~73.000 km, în timp ce un EV din Germania ar avea nevoie de ~100.000 km, iar un EV din Polonia nu ar reuși să contrabalanseze impactul ecologic negativ al producției indiferent de parcurs.
Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger București, este de părere ca mixul energetic din România creează oportunități ideale pentru investitorii ce doresc să promoveze proiecte sustenabile prin dezvoltarea infrastructurii de încărcare.
Pentru o durată de viață totală de 300.000 km, un EV compact reîncărcat la rețeaua electrică din România emite ~95 g de CO2eq. pe km, incluzând și emisiile rezultate din producția și viitoarea reciclare a vehiculului. Într-un caz ideal în care vehiculul ar fi reîncărcat 100% la energie regenerabilă, ar emite doar ~50 g CO2eq./ km. Pe de altă parte, un vehicul compact cu caracteristici similare având un motor cu ardere internă emite peste 150 g CO2eq./ km, fiind semnificativ mai poluant decât vehiculul electric.
Citeste si:
Numărul înmatriculărilor de vehicule electrice noi scade considerabil
Pandemia de COVID-19 a cauzat o serie de schimbări disruptive atât la nivelul procesului de achiziție al mașinilor (închiderea parțială sau totală a reprezentanțelor, teama cumpărătorului de a efectua test drive-uri), cât și la nivel birocratic prin scăderea eficienței prelucrării dosarelor pentru subvențiile oferite de autorități.
Cititi si Franța pregătește o taxă de 50.000 euro pentru unele mașini
În acest context, numărul de înmatriculări ale vehiculelor electrice noi a scăzut cu 35% față de cel de-al doilea semestru al anului precedent, ajungând la un total de 883 de unități. Înmatriculările vehiculelor pur electrice (EV) au fost cele mai afectate, înregistrând scăderi de ~40%, ajungând la ~600 de unități înmatriculate.
Citeste si:
Deși unul din 55 de vehicule noi înmatriculate a fost vehicul EV sau PHEV, acest rezultat este mult sub media europeană de 6,9% înregistrată in prima jumătate de an. România a fost depășită de țări europene precum Spania sau Italia, dar continuă să se claseze în fața unor economii mondiale puternice precum SUA sau Japonia.
Cu toate acestea, comparând cu aceeași perioadă a anului trecut, se observă o creștere a numărului de înmatriculări al vehiculelor noi EV & PHEV de ~40%, comparativ cu o scădere generală a pieței de autoturisme cu o treime.
Oferta de modele electrice în dezvoltare continuă
În prima jumătate a acestui an, au fost lansate în România ~30 de modele EV și PHEV, ajungând la un total de 72 de modele, ceea ce reprezintă o creștere de ~70% față de semestrul precedent. Creșterea numărului de modele din segmentul PHEV se datorează în principal producătorilor premium, ce oferă spre vânzare 33 din cele 48 de modele disponibile.
Citeste si:
Producătorii și-au diversificat modelele EV & PHEV disponibile in portofoliul dealership-urilor auto și din punctul de vedere al tipurilor de caroserii disponibile. Așadar, oferta de modele include SUV-uri de diferite dimensiuni (de la modele de oraș la cele de clasă mare), dar și vehicule multifuncționale, sedan, compacte și sub-compacte.
Cititi si Ce țări vor avea primele mașini de pompieri electrice
Piața serviciilor de mobilitate atinge un nou grad de maturitate, ținând cont că unii jucători au început să își dezvolte propriile soluții de mobilitate, pe când alții oferă servicii integrate de mobilitate – De exemplu, o companie de ride hailing oferă închirierea trotinetelor electrice aparținând altui jucător în aplicația proprie. O creștere importantă se poate observa și în zona de micromobilitate, piață ce atinge pragul de 9 jucători, continuând tendința de creștere din ultimele semestre.
Citeste si:
Numărul stațiilor de încărcare în creștere, însă la un ritm încetinit
Numărul stațiilor de încărcare din România își continuă creșterea din ultimele semestre, ajungând la aproximativ 480 de unități. Cu toate acestea, ritmul semestrial de creștere înregistrează prima încetinire din ultimii ani, de la o valoare constantă de ~30% între 2018 si 2019 la ~20% în prima jumătate a anului 2020.
Deși infrastructura de încărcare din București și Ilfov reprezintă aproape o treime din rețeaua națională, zona de vest a țării este cea care se dezvoltă puternic, în antiteză cu zona de est, unde dezvoltarea economică mai lentă își lasă amprenta.
Companiile ce activează în HoReCa și Retail rămân lideri al numărului total de stații de încărcare, în timp ce segmentul parcărilor publice înregistrează o creștere puternică în contextul finalizării mai multor proiecte inițiate in 2018 și 2019.
Citeste si:
Deși observăm o încetinire a creșterii numărului de stații de încărcare, tendințele generale rămân pozitive. Piața a încetinit în mare parte datorită pandemiei de COVID-19, ce s-a resimțit atât din perspectiva instalării de puncte noi de încărcare, cât și din apetitul jucătorilor privați de a demara investițiile în această direcție.
Dragoș Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger București, se așteaptă la o evoluție accelerată a infrastructurii de încărcare in următorii 2 ani, făcând posibilă crearea unei amprente naționale de stații de încărcare cu o acoperire similară cu cea a benzinăriilor, reducând din factorul de stres asociat cu limitările vehiculelor electrice ("range anxiety").
Fond de subvenții în creștere pentru achiziția vehiculelor electrice
Programul Rabla Plus pe anul 2020 oferă un record de finanțare, cu 140 milioane de lei alocați pentru achiziția de vehicule EV & PHEV. Deși lansat la final de martie, bugetul pentru persoane fizice a fost epuizat în luna iulie, aspect ce a atras atât o realocare a fondurilor de la categoria persoanelor juridice, cât și o suplimentare de 60 milioane de lei ce este disponibilă începând cu luna octombrie. În acest fel, bugetul Rabla Plus pentru 2020 depășește dublul fondului alocat în anul 2019 (90 milioane de lei după suplimentări).
Sursa foto: Volkswagen
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
