La 10 ani după dispariția radarelor fixe de pe teritoriul României, acestea ar putea să apară din nou pe drumurile din țară ca parte a unei inițiative de creștere a siguranței în trafic vizate și de PNRR.
România este, în continuare, prima în clasamentul european al morții pe șosele. Cu 93 de decese la un milion de locuitori, rata mortalității pe șoselele autohtone este dublă față de media Uniunii Europene. În acest context, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează și creșterea siguranței în traficul rutier de la noi din țară, cât și o mai bună supraveghere a șoferilor agresivi. Ministerul Transporturilor elaborează un proiect de lege pentru a se alinia cerințelor din PNRR, iar printre metodele propuse de oficiali se numără și reintroducerea radarelor fixe pe autostrăzi, drumuri naționale și drumurile expres. La mai mulți ani după ce ele au dispărut de pe șosele, dorința de a reveni la radare nu este o noutate, dar, acum, cadrul legal în acest sens prinde contur.
Citeste si:
Încă din luna aprilie a acestui an am aflat primele informații despre acest nou plan, denumit Strategia Națională de Siguranță Rutieră 2022-2030. Cu o valoare de 617 milioane de euro, bani veniți atât din PNRR, cât și din buzunarul Guvernului, planul include montarea a 300 de radare mobile și 500 de camere video pe șosele. Acestea vor face parte dintr-un sistem automatizat care va putea amenda șoferii conectându-se la bazele de date ale Poliției Române pentru a-i identifica pe cei care încalcă legea. Ținta este ambițioasă, anume reducerea cu 50% procente a numărului de persoane rănite grav și al deceslor până în 2030.
„Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori,” se arată în textul Strategiei. „Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic”. Din cele 617 milioane de euro (219 milioane de euro din PNRR), 447 de milioane de euro sunt necesare doar pentru pasajele rutiere care sunt acum la faza de proiect. Conform documentației oficiale, fiecare radar mobil va costa în medie 12.850 de euro, iar fiecare cameră are un preț mediu de 62.500 de euro.
Citeste si:
România este, în prezent, singura țară din Uniunea Europeană ce nu are un sistem de radare fixe și această situație ar trebui să se schimbe prin proiectul de lege care introduce sistemul de monitorizare numit „e-Sigur” și care „reglementează monitorizarea traficului rutier pe drumurile publice din România, într-un sistem integrat, și condițiile în care pot fi utilizate datele colectate cu ocazia monitorizării.” E-Sigur va fi „complementar sistemelor inteligente de transport.”
În textul proiectului de lege se arată că e-Sigur va avea multiple întrebuințări - dacă nu vor exista probleme în materie de conectare cu toate bazele de date necesare. În principiu, sistemul „procesează automat datele și informațiilor din cadrul sistemelor de transport inteligente gestionate din cadrul centrelor de monitorizare a traficului pe drumurile de interes național și va crea semnalări privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice sau posibila prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, posibila prezență în trafic a unor vehicule care circulă fără achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri și posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice.”
Citeste si:
Radarele vor fi semnalizate prin panouri la 1.000 și la 500 de metri distanță de poziția radarului, pe autostradă. Pe DN-uri, înafara localității, panourile vor fi plasate la 500 și la 100 de metri de radar, iar în localitate, ele vor fi la 100 și la 50 de metri de radar. Ministerul public susține că radarele au un caracter preventiv în restul Europei și citează surse occidentale: în Franța, accidentele ce au rezultat în răniri au scăzut cu circa 40-65% în apropierea radarelor, în timp ce viteza excesivă (cu 30 de km/h peste viteza maximă legală pe un segment de drum) a scăzut de cinci ori. Tot în Franța, în primii trei ani de la montarea radarelor, numărul deceselor pe sectoarele de drum cu sisteme de supraveghere radar a scăzut cu 30%
Termenul-limită de implementare al acestui sistem inteligent, termen care trebuie respectat pentru ca România să poată accesa această porțiune de bani din PNRR, este aproape: decembrie 2022.
Citeste si:
Ministrul Bode vorbea despre montarea a 600 de radare fixe în ianuarie
Chiar și înainte de publicarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră, Ministrul Lucian Bode anunța că șoferii agresivi vor fi pedepsiți mai sever. În ianuarie, scriam că 600 de radare fixe vor fi montate pe o serie de drumuri intens circulate din țară, radare ce urmau să vină la pachet cu o modificare a Codului Rutier care să permită pedepse mai mari pentru șoferii turbulenți din trafic. Printre drumurile „cu risc” identificate de autaorități se numărau DN7, DN1 și Autostrada Soarelui. Conform ministerului, toate acestea făceau parte dintr-un demers de reducere al accidentelor rutiere de orice fel cu 25% până în 2025.
În martie, se vorbea despre montarea ITS (Intelligent Transport Systems) pe autostrăzi, sarcină pusă în cârca Companiei de Drumuri. În valoare de 110 milioane de lei, majoritatea din fonduri europene, acest proiect venea în întâmpinarea Directivei Europene 40/2010 vizând folosirea de sisteme inteligente de monitorizare pe șosele care fusese transpusă în legea română în 2012. Funcțiile principale ale ITS includeau: „controlul limitelor de viteză, informare în timp real privind condițiile de circulație și accidente, monitorizare și control pentru greutatea camioanelor, monitorizarea și securizarea infrastructurii rutiere.”
Citeste si:
În luna iunie, Deputatul PNL Alexandru Muraru a propus reintroducerea radarelor fixe, dar, ca și în cazul proiectului menționat anterior, lucrurile au trenat. Știrea a fost urmată de o alta, în septembrie, care vorbea despre montarea a 300 de radare fixe, conform Antena 3. „Aceste camere vor fi amplasate în 131 de locaţii, pe 3 tronsoane: Bucureşti-Sibiu, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Mangalia. Este vorba despre camere atât mobile cât şi fixe cu ajutorul cărora vor fi identificate abateri de la regimul rutier. Cele mobile vor avea capacitatea de preluare a imaginilor pe ambele sensuri de mers.", spunea Horațiu Pop, Agent Direcția Rutieră. Poliția avea în vedere un buget de 13,6 milioane de euro, banii fiind cheltuiți și pentru echiparea a 200 de autospeciale cu camere mobile. „Vor da într-o tabletă toate datele cu privire la numărele de înmatriculare care sunt surprinse în raza de acțiune și vor da alerte cu privire la furturi sau alte abateri", explică Gabriel Gîrniță, președintele Sindicatului Poliţiştilor Sidepol România,” sublinia Gabriel Gîrniță, Președintele Sindicatului Poliţiştilor Sidepol România.
Citeste si:
Este de menționat faptul că, până în 2009, Ministerul Transporturilor colabora cu niște firme private care se ocupau de mentenanța rețelei de radare fixe. Tot aceste firme încasau și majoritatea cuantumului amenzilor strânse, excepție făcând segmentul de drum DN1 București-Ploiești-Sinaia unde sistemul de camere era dat în grija IGPR. Ultimele radare fixe au funcționat până în anul 2016.
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
