Marea Britanie pare a face pași înapoi în drumul său către un trafic mai puțin poluant. Conform Autocar, care citează mai multe surse inclusiv BBC, Premierul Rishi Sunak ar lua în calcul amânarea datei de la care nu se vor mai putea comercializa automobile noi echipate cu motoare care funcționează pe motorină și pe benzină. În prezent, legislația pevede că această interdicție intră în vigoare din 2030, existând niște excepții pentru perioada 2030-2035 care acoperă niște modele hibrid cu emisii foarte reduse. Totul s-ar putea însă schimba, iar producătorii auto cer claritate și critică ezitările guvernului de la Londra.
Deși Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană în urmă cu trei ani, statul insular urma să pună în aplicare propriul său plan de a reduce poluarea prin interzicerea vânzării de mașini noi poluante. Parte a unui program mai mare care vizează atingerea neutralității pe partea de emisii până în 2050, această reglementare ar putea fi modificată. Astfel, Regatul Unit s-ar putea alinia cu Uniunea Europeană, blocul comunitar votând deja o legislație similară care intră în vigoare din 2035.
Nu este încă clar ce va decide guvernul, presa susținând că încă se discută pe acest subiect, iar politicienii ar putea amâna introducerea mai multor elemente importante din legislație, inclusiv punctele ce prevăd scoaterea din showroom-uri a mașinilor poluante. Premierul trebuia să susțină o conferință de presă pe acest subiect în data de 20 septembrie pentru a oferi mai multă claritate, dar a publicat până acum doar un anunț criptic în care nu a negat posibile amânări: „Ne-am angajat la misiunea Net Zero 2050 și nu vom ignora toate înțelegerile pe care le-am făcut la nivel internațional, dar vrem să facem toate acestea mai bine, într-o manieră mai ponderată și proporționată”, a scris Shunak.
Citeste si:
Politicienii britanici s-au arătat deja flexibili în a introduce destul de multe modele hibride în limitele excepției de comercializare pentru perioada 2030-2035. Producătorii, însă, ar vrea să obțină instituirea unui act special pentru mașinile fără emisii, un așa-numit „ZEV Mandate” (Zero Emissions Vehicle Mandate). Mai mulți politicieni conservatori din Parlament s-au arătat indignați de planurile echipei lui Sunak, un parlamentar spunând sub protecția anonimatului că o amânare ar fi „nebunească, mai ales că toți producătorii construiesc EV-uri acum, iar noi le-am dat toți banii celor de la Tata pentru a produce baterii”.
Reacția producătorilor la nehotărârea lui Rishi Sunak
Șefa Ford Marea Britanie, Lisa Brankin, se numără printre cei mai vocali critici ai guvernului, deoarece o amânare a tranziției către EV-uri ar putea pune bețe în roate întregului plan de atingere a neutralității. În plus, o decizie de acest tip ar putea pune pe fugă potențiali investitori care și-ar fi dorit să pompeze bani într-o Marie Britanie care trece mai repede la mașini electrice. „Afecerea noastră [n.r. a Ford] are nevoie de trei elemente pe care guvernul trebuie să le ofere: ambiție, angajament și consecvență. O relaxare a reglementărilor pe partea de EV-uri ar dărma toți acești trei piloni”, a spus Brankin citată de AN Europe.
Citeste si:
Ford a spus că investițiile sale în capacitățile de producție din Regat au atins deja 539 de milioane de euro, iar alte investiții sunt deja planificate pentru a se încadra în planul ce prevede ca dată limită anul 2030. „Trebuie ca politicile statului să susțină această tranziție, mai ales într-o perioadă plină de adversități precum inflația mare, lipsa infrastructurii și niște taxe mărite”.
BMW, în schimb, a cerut mai multă claritate din partea autorităților. În prezent, excepția existentă pentru hibride sugerează că s-ar încadra mașinile care au „emisii foarte scăzue” și vorbim aici de modele cu motoare termice și motoare electrice, adică plug-in-uri și alte câteva modele mild-hybrid mai performante ca și economie și emisii. Nu există, însă, exemple specifice și detalii clare cu privire la tipurile și modelele care vor putea fi comercializate până la final de 2034, iar BMW consideră că aceste lacune sunt o problemă. O poziție similară a fost exprimată și de grupul Jaguar Land Rover (JLR) deținut de Tata Motors.
Citeste si:
Care este situația din Uniunea Europeană
Nu există, în prezent, semnale că UE ar amâna punerea în aplicare a legislației mult trâmbițate de interzicere a mașinilor noi cu motoare cu ardere internă. România a făcut parte dintr-un grup de cinci state care a militat pentru o amânare, guvernul conservator de la Roma susținând că o trecere atât de bruscă la EV-uri ar fi ca un „suicid economic”, dar blocul comunitar n-a reacționat. Singurul lucru pe care l-au obținut contestatarii a fost o excepție pentru mașinile cu motoare termice alimentate cu combustibili sintetici neutri din punctul de vedere al emisiilor de CO2. Această reglementare, susținută de Germania, ține însă de nivelul la care se vor afla așa-numiții E-Fuels în anul 2035.
În prezent, un litru de combustibil sintetic este foarte scump (undeva între 30 și 70 de euro pe litru) și o mașină care-l utilizează nu este 100% nepoluantă (adică tot emite mai mult CO2 și noxe decât au fost extrase din atmosferă în procesul de producție al combustibilului respectiv). UE nu are vreo prevedere care să ofere excepții pentru mașinile hibride de orice fel, iar mai mulți producători își doresc oricum să treacă la EV-uri din 2030. Există, însă, piața second-hand și în interiorul acesteia mașinile cu motoare pe benzină, dar și diesel vor putea fi vândute și revândute în continuare și după 2035.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
