Alina Fugaciu era studenta in anul trei la Facultatea de Limbi Straine, sectia traducatori franceza-engleza, de la Universitatea din Bucuresti, cand a inceput sa lucreze la firma de training TMI Consulting. Era angajata ca secretara si se ocupa de partea logistica, ceea ce inseamna ca se ocupa de contactarea hotelurilor unde trebuia sa fie organizeze cursuri. "Consider ca vremea aceea m-a format ca profesionist pentru orice domeniu, de la scrisoare de intentie, cum sa te prezinti, cum sa te adresezi, cum sa faci fata stresului." Cu aceasta deprindere a intrat Alina Fugaciu in lumea hotelurilor, pe vremea cand doar cateva existau in Bucuresti, in 1998-2000. Dar pentru ea a fost o intrare in tara minunilor.

"Cand am intrat prima oara la Marriott, eram ca un copil, ca Alice in Tara Minunilor. Am zis wow, intr-un astfel de loc mi-ar placea sa lucrez si nu m-as plictisi", isi aminteste acum Alina Fugaciu (34 ani). Si a inceput sa lucreze in domeniul hotelier, in 2003, la hotel Sofitel, actualul Pullman, dupa cateva luni si mai multe CV-uri trimise la tot ce avea stele in Bucuresti.

Nu stiam absolut nimic despre cum functioneaza industria hoteliera.

"Cautau coordonator de turism, ceea ce insemna o persoana care sa tina legatura cu agentiile de turism locale si internationale. Mai mult locale pe vremea aceea, ca nu era inca industria online-ul atat de dezvoltata. Nu se auzise de Expedia, de Booking. Asa am inceput, cu un post de vanzari, cu titulatura coordonator de turism. Nu stiam absolut nimic despre cum functioneaza industria hoteliera", continua Alina Fugaciu.

Apoi a evoluat de la sine. Dupa ce a lucrat cu agentiile de turism, si-a dorit sa treaca in partea de corporate, sa vada cum este sa lucreze direct cu companiile. "Si asa am ajuns, dupa o anumita perioada, la deschiderea Novotel. Eram in echipa de predeschidere a hotelului, cand am luat totul de la zero, dar dintr-o alta perspectiva", completeaza Alina Fugaciu traseul carierei ei cu momentul intrarii ca manager de vanzari in echipa Novotel, in 2006.

"Aveam un director de vanzari expat, era un belgian, iar el ori era iubit de clientela, ori era urat. Nu exista la el variante gri. De la el am preluat si atitudinea putin agresiva, pe care a imprimat-o multor persoane din jur", povesteste acum razand Alina Fugaciu, care tocmai si-a amintit o peripetie amuzanta din aceea perioada.

Peripetii la intalnirile cu potentialii clienti

"La momentul respectiv, fiecare avea portofoliul sau de clienti, iar directorul ne controla si ne intreba: cate intalniri ai, cate intalniri ai avut, ce ai semnat pana acum, si ne-a recomandat foarte mult sa chemam potentialii clienti in hotel. Dar hotelul era in santier si nu aveai cum sa le dai nici macar ceva de baut. Era in iulie, extraordinar de cald, si nu aveai nici macar o apa sa le dai", isi aminteste acum amuzata tanara. Trebuia sa semneze contractul cu o companie de inginerie "destul de mare", de la care venise directorul de procurement, o personalitate care era intr-adevar o provocare, despre care stia ca, odata ce ii castigi increderea, urma sa fie bine, doar ca era foarte greu sa ajungi la acel stadiu. "Si eu l-am adus la hotel sa-i arat faimoasele camere si la un moment dat nu mai functiona liftul. Se uita la mine, era transpirat tot si i-am spus «Numai putin, ca avem comanda vocala. Liftul la 6!, am strigat.» Era un tip foarte serios, dar in momentul acela nu si-a putut stapani hohotele de ras. Muncitorii tineau liftul si eu strigam liftul la 6. Apoi m-a intrebat “asta e tot ce ai sa-mi arati”, iar eu ii ziceam «Si aici va fi restaurantul, va fi meniu international». Dar ce sa-i arati unui om cand aveai niste pereti goi si moloz?!. Dupa care mi-a zis «Bine, bine, sa ma chemi cand este gata hotelul». Si am semnat contractul. Dar atunci m-am intors in birou foarte suparata pe seful meu si i-am zis «Niciodata nu o sa mai fac asa ceva. Omul asta nu o sa mai vrea sa auda de Novotel 5 ani de zile»", spune Alina Fugaciu.

In vanzari, conteaza foarte mult cum te raportezi la interlocutor, dar nu este singurul aspect. In vanzari nu este vorba despre nicio arma secreta. Trebuie sa-ti dai seama ce atu-uri este bine sa folosesti, in functie de cum simti persoana din fata ta, crede Fugaciu.

Primul ei contract mare in Novotel a fost semnat cu o companie din industria telecom. Alina isi aminteste ca a fost "atat de haios" pentru ca s-a chinuit circa doua luni si jumatate sa ajunga exact la persoanele de decizie. "Am semnat, am reusit singura, dar au fost trei luni de munca in care mai aveau putin si ma dadeau pe usa afara", spune acum tanara.

Am servit si cafea cand nu am avut angajati acolo.

Dupa 7 ani de vanzari la Novotel, Alina Fugaciu voia sa simta si inima industriei hoteliere, adica partea operationala, in care lucra mai mult si direct cu oamenii, clienti si angajati deopotriva. Totodata, ea voia sa se inscrie intr-un program de management hotelier sponsorizat de Accor, care pregateste directori operationali sau directori generali de hotel. Alina isi dorea sa candideze, insa nu avea experienta operationala. Avantajul sau, asa cum i s-a spus de altfel de coordonatorii programului, a fost ca a avut o cariera in ascensiune. A fost acceptata in program si totodata managerii din grup i-au propus sa candideze pe un post de conducere la Praga, unde sa se ocupe in special de divizia de food&beverage, unde aveau probleme. Asa a ajuns, in mai 2013, sa fie manager de operatiuni la hotelul MGallery din Praga, parte tot din lantul Accor.

Citeste si:

"Pe langa cineva pe food&beverage, aveau nevoie de un om pe client service, care sa fie dimineata in receptie sa vada ce se intampla, sa monitorizeze echipa. Am servit si cafea, am taiat si paine cand nu am avut angajati acolo. S-a intamplat intr-o zi cand a fost o ploaie foarte puternica si s-au inundat statiile de metrou. Vltva (pron. Valtava) a crescut atat de mult incat Podul Carol a fost inchis 10 zile. Si in ziua respectiva ne-am trezit fara oameni la munca, pentru ca cei mai multi nu stateau in centrul Pragai", completeaza managerul firul carierei sale.

Oare ce caut eu aici, de ce am venit, de ce am depus candidatura?

La hotelul din Praga a descoperit ca era nevoie de o comunicare mai buna intre echipa si top management. I-a luat trei luni de zile sa inteleaga cum gandesc cehii. "In prima luna am avut si momente in care ma intrebam «oare ce caut eu aici, de ce am venit, de ce am depus candidatura?»".

In paralel a inceput si programul de management hotelier in Franta si si-a dat seama cat de greu si frumos este in acelasi timp. "Si ma gandeam «oare fac fata si la asta, si la asta, sa-i inteleg si pe cehi, dar de ce trebuie sa-i inteleg pe cehi?!». Si raspunzandu-mi la intrebarea asta, mi-am facut viata mai usoara. Asa am inteles de unde provenea bariera intre persoanele de decizie si restul angajatilor".

Ulterior, a incercat, in discutiile cu directorul general, sa gaseasca variante pentru a-i motiva pe angajati. Asa i-a invatat pe cehi sa zambeasca.

Dar in scurt timp urma sa renunte la Praga. Isi dorea de mult timp o "deschidere de hotel". A fost cu urechile ciulite la ce se intampla in grup si a aflat ca urmeaza sa se deschida un hotel in Bucuresti. Ea stie ca se va intampla in septembrie 2015, insa s-a construit mult mai repede, cu un an mai repede.

A aflat la sfarsitul lui martie 2014, a aplicat imediat si a avut doua interviuri, unul cu vicepresedintele Accor, ulterior cu responsabila pe resurse umane din regiune, iar in mai a fost interviu cu proprietarul hotelului, Bogdan Dogariu, si cu consultantul lui in domeniul hotelier.

Cum a primit vestea: "Am reactionat ca un copil."

"Raspunsul a venit foarte rapid, in prima saptamana din iunie, dar am trait intr-o tensiune fantastica. Contractul de inchiriere pentru apartamentul din Praga urma sa expire si trebuia sa-i anunt pe proprietarii de acolo daca il extind sau nu. Eram la MGallery in Praga, era 6 si ceva seara, eram in birou, imi verificam niste mail-uri. La un moment dat m-au sunat colegii din receptie. La telefon era vicepresedintele de brand de la vremea respectiva. Si eu m-am gandit dar de ce ma cauta pe linia de fix. Ma gandeam ca are legatura cu jobul, dar era pentru prima data cand ma suna la hotel pe linia de fix. Eu nu am putut sa vorbesc, vreme de 40 de secunde nu am vorbit nimic la telefon, pentru ca m-a luat din start si mi-a spus «Congratulations! You did it. I’m very proud of you!». Si eu am reactionat ca un copil mic. Nu mi-a venit sa cred. Interviurile au fost la o cota foarte ridicata. Te gandesti la ceilalti candidati, te gandesti daca le-a placut de tine, dar eu nu am experienta ca director general, dar de ce m-ar alege pe mine. Si apoi singura imi gaseam resursele «dar ce, am incercat, daca ma vor bine, daca nu, asta e». Au fost niste momente… nici acum nu-mi vine sa cred cum am reactionat", isi aminteste Alina Fugaciu, acum, din functia de director general.

Si-a spus ca daca are sansa sa deschida un hotel, si in pozitia de director general, ca i-ar placea sa fie de dimensiunea unui hotel boutique. "Nu sunt absurda sa cred ca as fi putut sa deschid un hotel de 700 de camere. Totul trebuie luat cu masura", isi aduce aminte acum Alina Fugaciu, ca director al hotelului Mercure Bucharest City Center, pe care l-a deschis in noiembrie 2014.