Work from home sau munca de acasă a devenit tot mai prezentă în rândul companiilor din România, de la începutul pandemiei, dar avem cea mai mică pondere dintre statele UE de angajați care au lucrat de acasă în această perioadă. Sorina Faier, managing partner Elite Searchers arată cum România este singura țară din UE cu un procent al telemuncii de sub 20% din totalul salariaților, potrivit unui raport recent al Eurofound, care prezintă primele date referitoare la piața muncii din UE în perioada pandemiei de Covid-19.

Tabel: Eurofound

Cum se explică aceste cifre?

”În primul rând, este importantă structura economiei și numărul de job-uri care se pot lucra fără probleme de acasă. Spre exemplu, în România, industria cu cei mai mulți salariați este cea prelucrătoare, unde pentru majoritatea rolurilor trebuie să fii prezent fizic pentru a-ți îndeplini sarcinile”, a explicat Faier.

Potrivit acesteia, un aspect la fel de important este cel al nivelului de competențe digitale în rândul angajaților. Dacă acesta este scăzut, precum în cazul României, multe job-uri nu pot fi realizate de la distanță sau reprezintă mai degrabă o povară. Așadar, deși România figurează pe primele locuri în clasamentele mondiale ale vitezei internetului, datele ne arată că nu folosim acest avantaj într-un mod productiv, ci, în principal, pentru acces la rețele de socializare.

Nu în ultimul rând, contează și gradul de digitalizare a companiilor. Dacă firmele nu au investit în echipamente moderne, în traininguri și formarea angajaților, nu sunt pregătite pentru munca la distanță și aceasta se desfășoară cu mari provocări care pot aduce mai degrabă pierderi decât beneficii.

Responsabilitatea angajatului și a angajatorului

Munca de acasă implică mai multă responsabilitate atât din partea angajatului, cât și a angajatorului și trebuie ținut cont de mai mulți factori, precum profilul angajatului și cultura organizațională.

”România nu are încă educația formată pentru telemuncă. Sigur că există și excepții, precum angajații din IT, traducătorii, editorii, jurnaliștii, specialiștii în comunicare și marketing etc., dar, în general, angajatul trebuie educat în ceea ce privește munca de acasă”, a precizat Sorina Faier.

Legat de profilul angajaților, specialistul în recrutare de tot spune că există trei tipologii: angajații „workaholici" - exagerați de responsabili, care uită să mai plece din fața calculatorului și lucrează mult peste program -, cei echilibrați - care se comportă ca la birou, lucrând opt ore cu o oră pauză de masă -, și cei iresponsabili - care consideră munca de acasă un concediu prelungit, nerespectând termenele și neducându-și sarcinile la bun sfârșit.

În privința angajatorilor, Sorina Faier arată că responsabilitatea trebuie să vină, în primul rând, din partea managerului direct, care trebuie să asigure o coordonare eficientă a angajaților de la distanță. În egală măsură, este esențială digitalizarea și implicit softurile care pot controla cu acuratețe munca angajaților.

”Angajatorul trebuie să le ofere sprijinul și resursele tehnice necesare, să planifice din timp ședințele, raportările, să comunice cât mai des cu angajații, managerul direct să fie pe cât posibil la dispoziția echipei pentru a le răspunde la întrebări și a-i îndruma spre obținerea cât mai repede a rezultatelor dorite”, a mai spus Faier.

Studiile ne arată că, în cele mai multe cazuri, munca de acasă aduce beneficii concrete pentru angajat și angajator pentru că angajații au mai multă libertate și devin mai motivați. Însă, pentru a fi și eficienți sau mai productivi, depinde foarte mult de tipologia lor și de mediul în care se află acasă. Dacă au sau nu factori care să le distragă atenția, instrumente de lucru, internet performant sau un stil de lucru individual sau în echipă.

Pentru ca lucrurile să meargă bine, practic fiecare angajat care lucrează de acasă ar trebui să fie, în primul rând, propriul său manager, să-și organizeze task-urile bine, să dețină competențe de time management, să fie conștienți de rolul pe care îl au în cadrul companiei și că de ei depind rezultatele și dezvoltarea firmei.

De cealaltă parte, companiile fac economii și scutesc cheltuieli cu chiria, consumabilele, serviciile de curățenie și mentenanță etc., dar totodată pot avea pierderi mari dacă există angajați care fac parte din categoria celor iresponsabili.

Criza Covid-19 ne-a demonstrat foarte clar importanța adaptării digitale pentru că a forțat multe companii și angajați să-și desfășoare activitatea de la distanță. De aceea, accentul trebuie pus în continuare pe dezvoltarea competențelor digitale pentru că această tendință de work from home a fost în creștere și până acum, mai ales în ultimul deceniu, dar va crește tot mai mult în viitor în domeniile în care nu trebuie să fii fizic la job pentru a-ți exercita responsabilitățile. Cu toate acestea, va trebui să mai treacă ceva vreme până când majoritatea angajaților și companiilor vor dobândi și stăpâni competențele digitale necesare.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alice Gheorghe
Alice Gheorghe scrie pe domeniul Resurselor Umane (HR) si are o experienta de aproximativ sapte ani in presa scrisa. Pe Wall-Street.ro veti regasi sub semnatura ei stiri, reportaje si interviuri despre subiecte care variaza de la salarii, somaj la recrutare si tendinte in piata muncii.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri