În ultimii ani, angajații români au început să beneficieze de tot mai multe zile libere de la stat, ceea ce a făcut ca România să ajungă prima la nivel de state din UE care acordă cele mai multe zile libere naționale. Subiectul stârnește deseori nemulțumiri tacite în rândul angajatorilor, însă specialiștii din piața muncii susțin că zilele libere sunt extrem de importante și reprezintă o pauză binevenită de la muncă și de la stresul acumulat la job. Totuși, chiar și în ciuda creșterii numărului de zile libere, România mai are de lucrat la capitolul work-life balance.
Zilele libere rup cercul vicios al stresului de la job
Indiferent că vorbim de zile libere legale sau de zilele luate de un angajat ca parte din concediul său de odihnă, efectele sunt vizibile și deloc de trecut cu vederea. În general, angajații aleg să-și petreacă timpul liber relaxându-se la mare, la munte, în țară sau în străinătate, făcând activități pline de adrenalină sau pur și simplu petrecând timp acasă cu familia sau cu cei dragi. Fiecare își petrece timpul liber după posibilități, dorințe și buget, însă la finalul zilei, cea mai importantă e pauza efectivă de la job.
Multe persoane sunt deseori prinse în tăvălugul muncii de zi cu zi, iar uneori weekend-urile nu sunt suficiente pentru a recupera din odihna pe care corpul și mintea o cer. Dacă rămâi „mereu conectat”, intri într-o spirală de stres, insomnie, anxietate și depresie și poți ajunge ușor la un fenomen numit „productivitate toxică”, după cum notează Harvard Business Review. Așadar, zilele libere dau creierului un răgaz important, acela de a se reseta, reducându-se astfel nivelul cortizolului și îmbunătățind, totodată funcțiile cognitive.
Un alt beneficiu major adus de zilele libere este faptul că acestea îmbunătățesc somnul, o activitate la care foarte mulți angajați, dar și manageri sunt restanți și trăiesc, practic, pe „datorie”. Deși oamenii caută constant soluții pentru a-și îmbunătăți calitatea somnului și pentru a se simți mai odihniți, mulți dintre ei spun că le lipsesc, în medie, o oră și 20 de minute de somn în fiecare noapte, echivalentul a 20 de zile de odihnă anual, după cum arată datele unei cercetări realizate de Ikea.
Însă lipsa somnului adecvat duce nu doar la oboseală, ci și la burnout și la posibile alte complicații la nivelul organismului. Zilele de concediu oferă oportunitatea de a reduce sau elimina acest deficit de somn. Conform Asociației Americane de Psihologie, chiar și 60 până la 90 de minute de somn în plus pe noapte pot îmbunătăți atât memoria, cât și concentrarea. Așadar, o vacanță ne permite, de asemenea, să ne resetăm tiparele de somn care ne îmbunătățesc starea de spirit și cogniția. Toate acestea ne ajută, per total, să ne întoarcem înapoi la job cu mintea limpede, dar și cu rezervoare mai mari de concentrare și de productivitate.
Zilele libere au beneficii și pentru angajatori, nu doar pentru angajați
Trebuie spus și că zilele libere nu trebuie să fie văzute ca o povară de șefi, căci acestea nu fac decât să sporească gradul de creativitate, motivație și de productivitate al angajaților, dar și să îmbunătățească relațiile cu ceilalți. Acestea ajută, de fapt, companiile în sine, să devină mai productive și mai eficiente la nivelul operațiunilor, căci resursa umană este (încă) cea mai importantă componentă din viața unei organizații.
Un studiu Ernst & Young a arătat că pentru fiecare 10 ore suplimentare de concediu pe care le-au luat angajații, performanța lor de sfârșit de an s-a îmbunătățit cu 8%. Mai mult, un alt studiu a arătat că folosirea tuturor zilelor de concediu de pe perioada unui an cresc șansele de a fi promovat la job sau chiar pot aduce și o mărire de salariu. În plus, conform studiului EY, cei care au luat concedii mai des au fost mai puțin predispuși să-și dea demisia.
În mod similar, într-un experiment al unei alte companii privind accesarea unor zile de concediu obligatoriu, s-a demonstrat că au existat creșteri clare ale creativității, stării de spirit și productivității. De asemenea, compania respectivă a reușit să contracareze cultural orice atitudine a angajaților în care obișnuiau să adopte o poziție de „martiri”, adică de oameni care care ajung să se laude și să se plângă, totodată că muncesc prea mult.
„Angajații din România” nu mai tac când vine vorba de work-life balance. Tinerii „nu mai acceptă compromisuri toxice”
Dar dacă tot stăm bine ca țară la capitolul zile libere de la stat, avem oare și un work-life balance mai bun? Ei bine, România se află într-o zonă de tranziție în ceea ce privește echilibrul dintre viața personală și cea privată, după cum a explicat pentru Wall-Street.ro Sorina Faier, Managing Partner Elite Searchers.
Deși discursul despre sănătate mintală, echilibru și prevenirea burnoutului a crescut în ultimii ani, aplicarea reală a acestor concepte în companii este încă inconsistentă. Pe de o parte, vedem companii, în special din zona IT, multinaționale sau start-up-uri cu leadership internațional, care implementează politici moderne: program flexibil, zile libere suplimentare, suport pentru sănătatea emoțională, acces la psihoterapie sau coaching. Pe de altă parte, multe organizații locale, mai ales din industrii tradiționale, încă funcționează după o cultură bazată pe control, prezență fizică și efort „vizibil”. În aceste contexte, munca peste program este adesea normalizată, iar nevoile emoționale ale angajaților sunt ignorate sau tratate superficial.
Sorina Faier, Managing Partner Elite Searchers (foto)
Cu toate că mulți angajatori mai au de lucrat când vine vorba de flexibilizarea politicilor de zile libere și de ajutor acordat în îmbunătățirea sănătății mintale a angajaților, schimbări de mentalități există, iar acestea sunt susținute în principal de noile generații care pătrund în câmpul muncii și care pun mai mult accent pe echilibrul dintre timpul liber și muncă. Generația Z, cea mai des amintită în discuțiile angajatorilor din ultimii ani, este cea schimbă regulile jocului în piața muncii și care redefinesc vechile paradigme setate de mai multe decenii de marile organizații. Tinerii din această categorie caută lideri care să prioritizeze sănătatea mintală și emoțională, după cum arată datele unui al studiu EY, la nivel global.
„Ce s-a schimbat cu adevărat? Oamenii au început să vorbească. Angajații nu mai tac. Cer claritate, echilibru, sens. Tinerii nu mai acceptă compromisuri toxice. Iar managerii buni învață să asculte și să se adapteze. Dar pentru o schimbare profundă în cultura muncii din România avem nevoie de mai mult decât campanii de awareness. Avem nevoie de leadership responsabil, politici de HR ancorate în realitate și curajul de a pune sănătatea oamenilor înaintea indicatorilor pe termen scurt”, a mai explicat Sorina Faier.
