Proiectul de lege privind impozitul forfetar a fost aprobat de Guvern si va fi transmis catre Parlament, vizate fiind 8 domenii de activitate. Pe langa restaurante, pensiuni, baruri, spalatorii sau service-uri auto, aceasta taxa pare a fi dorita si de avocati sau stomatologi, potrivit afirmatiilor ministrului Maria Grapini. La ce capitol au incadrat reprezentati ai celor doua bresle declaratiile oficialului: fals sau adevarat?
Impozitul forfetar nu reprezinta o supraimpozitare si sunt cereri si din partea firmelor cu alte activitati, precum cabinete stomatologice sau de avocatura, sa li se aplice acest sistem, a declarat ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism, Maria Grapini.
"Nu este un impozit in plus (impozitul forfetar - n.r.), nu vor mai plati impozitul de 16% pe profit sau 3% pe cifra de afaceri, vor avea profitul pe care pot sa-l reinvesteasca, vor lua dividendele, care merg in sistemul de impozitare normal, ca la toata lumea. (...) Cei care au inteles ce inseamna tot preseaza sa se aplice. Am solicitari chiar si de la alte coduri CAEN sa introducem acest impozit, de la cabinetele stomatologice sau cele de avocatura", a afirmat Grapini.
Ca raspuns la afirmatiile ministrului Grapini, Madalin-Irinel Niculeasa, coordonatorul societatii de avocatura Niculeasa Tax & Regulatory, se declara in favoarea taxelor realiste, nu a celor construite pe “prezumtii”.
Citeste si:
“Nu am auzit niciun avocat cu care am discutat sa se fi gandit macar la o astfel de posibilitate. Problema este atat de atipica, nu am auzit niciun avocat care sa ceara asa ceva. Ce aplicabilitate ar putea avea impozitul forfetar in avocatura? Cum s-ar face media? Nu exista un criteriu obiectiv, nu exista un venit standard”, spune Niculeasa.
In opinia sa, impozitul forfetar este unul “teoretic”, avocatul declarandu-se in favoarea “impozitelor reale”.
“Sunt prea multe regimuri fiscale. Vom ajunge ca fiecare industrie sa aiba propriul regim fiscal”, adauga Madalin Niculeasa.
Acolo unde putem sa controlam mai bine fiscalitatea precara vad sensul unui impozit forfetar
La randul sau, Mihai Pacuraru, partner al casei de avocatura Pacurara, Iliescu, Mazareanu&Associates, sustine ca impozitul forfetar trebuie sa vizeze acele zone unde controlul fiscal este greu de impus si de gestionat, in conditiile in care domeniul avocaturii este unul transparent.
Citeste si:
“O astfel de taxa mi se pare inaplicabila in domeniul in care activam. Noi suntem transparenti, toate veniturile sunt fiscalizate. Acolo unde putem sa controlam mai bine fiscalitatea precara vad sensul, insa in avocatura nu este cazul. Nu am auzit de o astfel de cerere si nici nu stiu cine s-a pronuntat in numele intregii bresle. A fost poate un teaser”, a mai spus Pacuraru.
Oamenii ar trebui sa fie lasati sa activeze normal, insa in cazul in care sunt prinsi pe picior gresit sa fie sanctionati aspru
Razvan Popescu, director de dezvoltare si co-fondator DentalMed, sustine ca instabilitatea cadrului fiscal duce la imposibilitatea elaborarii unei strategii pe termene medii si lungi si are in sine un impact negativ asupra mediului de afaceri. O potentiala introducere a impozitului forfetar in sectorul stomatologic in mod sigur va impacta negativ business-urile mici, deja afectate de contextul economic dificil daca valoarea acestuia va fi mai mare decat isi pot permite afacerile mici.
Citeste si:
“Deja in piata exista falimente ale unor cabinete mici de cartier. Asta inseamna ca pe structura actuala de impozitare, multe se afla la limita supravietuirii. Decidentii ar trebui sa studieze mai bine impactul masurilor posibile pentru a intelege reactia mediului de afaceri la modificarile cadrului legislativ. Guvernul precedent a <<reusit>> ca prin introducerea unui impozit forfetar ridicat sa <<ucida>> peste 100.000 firme. Ce concluzii oficiale s-au tras dupa acest experiment? Nu am auzit nicio concluzie oficiala cu raport de impact dupa nici un fel de masura fiscala luata in Romania, sa vedem ca guvernul a tras invatamintele despre ce functioneaza si ce nu fie in stimularea, fie in impozitarea mediului de afaceri. Sa nu uitam ca afacerile mici tin in viata un om sau mai multi. Sunt oameni care lucreaza, care nu sunt in somaj (un stomatolog, o asistenta) care achizitioneaza materiale platind TVA, platesc facturi la utilitati. Cred ca cei din Guvern ar trebui sa inteleaga faptul ca atunci cand multor afaceri le merge bine, vor avea o baza de impozitare mai mare", afirma Popescu.
Citeste si:
Potrivit acestuia, Guvernul ar trebui sa creada in ideea nevoii de intreprinzatori, sa comunice dorinta de a creste numarul de afaceri noi, dar sa si sprijine real acest lucru prin masuri concrete.
"Guvernul sa dea tonul si sa ajute la schimbarea mentalitatii contra-productive prin care cel care are o firma e un potential infractor, sa dispara mentalitatea veche ca a avea firma te face suspect si ca cinstit te face doar statutul de salariat. Ar fi ideal, ca in alte tari din Europa de vest, Guvernul sa multumeasca public anual contribuabililor personelor juridice si fizice pentru contributia la bugetul national. In felul acesta si contribuabilii ar fi ajutati sa inteleaga utilitatea contributiei lor. Sa nu uitam ca Germania, SUA isi asigura bugetul prin contributia a milioane de firme mici, si nu cea a marilor concerne care externalizeaza profiturile prin scheme complexe", declara Razvan Popescu.
Citeste si:
Singurul impediment in sectorul stomatologic, unde “lucrurile merg bine”, consta in birocratia excesiva.
"Suferim din cauza birocratiei excesive chiar si pentru autorizarea unui cabinet, spre exemplu. Ar trebui sa mergem mai mult pe formalitati online, pe digitalizare, sa inlaturam acest supracontrol prin cerinte multiple in multiple administratii. Exista frica aceasta de frauda, esti suspect din start ca antreprenor. Oamenii ar trebui sa fie lasati sa activeze normal, insa in cazul in care sunt prinsi pe picior gresit sa fie sanctionati aspru”, spune Razvan Popescu, care conduce alaturi de fratele sau un business estimat in acest an la 2.7 mil. euro si 50 de angajati.
El avanseaza ideea potrivit careia valoarea unui impozit de tip forfetar nu ar trebui sa depaseasca cateva sute de lei pe luna pe scaun stomatologic (unit).
Citeste si:
"E greu sa cuantifici per medic, deoarece multi medici lucreaza cateva ore la multe cabinete. Ca sa nu existe dificultati in a tine evidente complexe, ar putea fi colectat per unit stomatologic la fel ca pentru imobile sau autoturisme. Despre ce eficienta de colectare vorbim? La un calcul simplu, estimativ, daca am avea 10000 unituri (scaune stomatologice) in cabinetele din Romania, la un impozit forfetar de 200 ron lunar, am ajunge la incasari bugetare de 2 milioane lei, adica 24 milioane lei anual", declara Popescu.
Ionut Leahu, care detine trei clinici stomatologice in Bucuresti de la care asteapta afaceri de 250.000 euro in acest an, afirma ca un posibil impozit forfetar in acest domeniu ar obliga la plata unei sume, indiferent de volumul de munca prestat ceea ce ar genera un val de falimente.
“Activitatea intr-un cabinet stomatologic difera foarte mult fata de domeniile enuntate de doamna Grapini si tintite de impozitul forfetar. Un medic dentist poate sa-si faca programul asa cum isi doreste, astfel ca poate sa aiba o luna in care nu lucreaza, sau o luna in care nu mai are pacienti. Sunt multi medici dentisti care au cabinete unde lucreaza doar ocazional, la cerere”, explica Ionut Leahu.
O taxa suplimentara platita la stat va trebui sa o bugetez ori printr-o crestere de preturi, ori printr-o scadere a investitiilor
In plus, exista doua entitati juridice principale dupa care functioneaza un cabinet/clinica stomatologica: CMI (cabinet medical individual) si SRL, unde difera foarte mult impozitarea.
“Pentru mine personal si afacerea pe care o administrez, un impozit forfetar ar impune automat si o crestere de costuri deoarece in fiecare an reinvestesc tot profitul obtinut. O taxa suplimentara platita la stat va trebui sa o bugetez ori printr-o crestere de preturi, ori printr-o scadere a investitiilor”, considera Leahu.
In opinia sa, implicarea autoritatilor in dezvoltarea domeniului stomatologic ar trebui sa vizeze alte directii, respectiv reintroducerea decontarii serviciilor stomatologice pentru persoanele sub 18 ani prin CNAS si promovarea Romaniei ca si destinatie turistica medicala.
“Aici putem invata foarte mult de la Ungaria care este in prezent lider european pe turismul medical stomatologic”, completeaza Ionut Leahu.
Proiectul de lege privind impozitul forfetar a fost aprobat miercuri in sedinta de Guvern si va fi transmis joi catre Parlament. In acest sistem de impozitare intra opt coduri CAEN: hoteluri, restaurante, pensiuni, baruri, cafenele, service auto, vulcanizare si spalatorii auto.
Conform proiectului, prevazut sa fie aplicat incepand cu anul viitor, barurile si cafenelele amplasate central in Capitala sau in primele sapte mari orase vor plati anual, in functie de suprafata, intre 1.500 si 3.400 euro, in timp ce in localurile din orase care nu sunt municipii vor achita intre 310 euro si 2.000 euro.
De asemenea, proprietarii hotelurilor de 4 si 5 stele din Capitala vor plati un impozit forfetar pe loc de cazare intre 468 si 891 de lei, un hotel de trei stele din Cluj va achita intre 205 si 244 lei, iar o unitate de 1-2 stele din Busteni circa 120 lei, taxa pentru pensiune fiind cu 20% mai mica fata de hotel.
Proprietarul unui restaurant cu o suprafata de 150 metri patrati din centrul Capitalei va plati de la inceputul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 lei pe an (3.900 de euro), in timp ce pentru o shaormerie de peste 50 metri patrati se vor achita cel putin 12.474 lei (2.835 euro).
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
