Criza din Fasia Gaza este, cu siguranta, unul dintre cele mai fierbinti subiecte din ultimele luni pe harta globala a evenimentelor, fiind locul in care au loc noi actiuni militare, raiduri aeriere si bombardamente, in care zilnic sute de oameni isi pierd viata intr-o disputa care nu aduce castig de nicio parte.
Intr-un razboi in care niciuna din parti nu are de castigat, ci poate doar experienta unui gust amar al unei dispute militare nu vorbim doar de pierderile de vieti omenesti suferite, ci si de o serie de pierderi de ordin material care, in acest caz, au o importanta extrem de ridicata.
Potrivit autoritatilor palestiniene, reconstructia intregii regiuni afectata de razboiul in care sunt implicate Fasia Gaza si fortele militare israeliene ar necesita un cost de circa 6 miliarde de dolari, suma necesara ridicarii a nu mai putin de 50.000 de case care au fost partial sau total distruse in urma bombardamentelor, circa 250 de fabrici care au fost dezafectate sau au devenit inoperabile, cat si alte diferitor facilitati de productie ori surse de energie care au suferit defectiuni in urma focurilor armate, ceea ce a condus chiar si pana la distrugerea surselor de apa.
Citeste si:
Planul de reconstructie al Fasiei Gaza ar urma sa fie discutat la inceputul lunii septembrie intr-o intalnire a autoritatilor decizionale, ceea ce ar urma sa stabileasca mai precis cine va acoperi pierderile suferite si mai ales cine va sprijini reconstructia regiunii afectate. La mijloc este vorba despre o mobilizare titanica – atat din punctul de vedere al fortei de munca, dar si a materialelor de constructii si firmelor care executa lucrari de acest fel, fiind necesare atat companii specializate in infrastructura rutiera, dar mai ales in constructia de locuinte. Vorbim totusi de nu mai putin de 50.000 de locuinte, asta daca ne gandim ca in Romania, o tara cu o suprafata de aproape 240.000 de km patrati si o populatie de circa 20 de milioane de locuitori, anual se construiesc in jur de 40.000 de spatii de locuit.
Oportunitate fantastica pentru antreprenorii romani din constructii
Piata romaneasca de constructii nu traverseaza cea mai buna perioada a existentei sale, criza economica reducandu-i valoarea cu aproape 40%. O parte dintre oamenii de afaceri din industrie, care au simtit scaderile, au “profitat”de acest climat si au testat gustul exportului si al prezentei in alte tari, o parte dintre acestia mergand spre Orientul Mijlociu, o piata cu care industria de profil are legaturi inca de pe vremea lui Ceausescu.
Citeste si:
Contactati de catre wall-street.ro, reprezentantii industriei constructiilor din Romania sustin, pe de-o parte, ca exista un potential real in zona in urmatoarea perioada, dar apreciaza ca preturile mari cu care vin producatorii romani pot fi un mare impediment, blocaj adus in special de distanta fata de regiunea care va necesita reconstructie.
“Exista oportunitati pentru firmele romanesti, teoretic exista sanse, dar asta se poate face doar prin alaturarea de antreprenorii israelieni. Experienta ultimilor ani arata ca tarile din regiune au fost interesate in a colabora cu forta de munca si mai putin cu firmele de constructii romanesti. Depinde foarte mult daca furnizorii de materiale de constructii vor fi acceptati de catre antreprenorii locali. (…) Nu stiu sa fie exportate cantitati foarte mari in regiunea respectiva. In zona se lucreaza cu mult beton –– mai putin prefabricate. Daca cei care vor conduce politic si economic vor avea nevoie de o perioada scurta atunci vor fi angrenate forte economice din mai multe regiuni. Este o decizie politica si se va incerca o reconstructie rapida, crede Laurentiu Plosceanu (foto dreapta), presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO).
Citeste si:
El mai apreciaza ca daca forta armelor tace atunci va fi o oportunitate. “O astfel de desfasurare necesita timp, va fi o munca teribila – va trebui curatat locul, va incepe o constructie aproape de la zero – nu vor fi doar bani israelieni – vor fi si internationali. (…) Cu siguranta zona orientala ramane o oportunitate fantastica. Avem firme care lucreaza in Arabia Saudita, in Emirate si asta s-a intamplat inca din anii ‘90. Unii romani au fost implicati in proiecte foarte mari in regiune. Pentru a-ti putea asigura nivelul de calitate – companiile trebuie sa fie foarte competitive – trebuie sa fie si sa demonstreze acest lucru prin elemente de competitivate. Privind lucrurile detasat, da, putem vorbi de o oportunitate fantastica. Eu nu cred ca acolo lucrarile nu se pot face fara un parteneriat cu antreprenorii israelieni, a mai aratat Laurentiu Ploesceanu.
Citeste si:
In completare, reprezentantul ARACO a mai subliniat ca pentru antreprenorii romani elementul de oportunitate nu este reprezentat doar in forta de munca ci mai ales prin subcontractare prin care sa putem trimite si materialele de constructii, dar si know how-ul pentru a lucra in antrepriza. “Se pot gasi resurse directe. Interesul nostru este sa lucram in parteneriat si nu direct”, a precizat Plosceanu.
Intre oportunitate si lipsa de competitivitate
Oportunitate pentru firmele romanesti din industria constructiilor in zona Orientului Mijlociu a existat inca de pe vremea lui Nicolae Ceausescu, intareste si Claudiu Georgescu (foto dreapta), presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii (APMCR), dar apreciaza ca acum lipsa de competitivitate in randul companiilor de profil poate fi o o piedica in calea desfasurarii activitatii in regiune.
Citeste si:
“Oportunitate a existat inca de pe vremea lui Ceausescu: companiile se duceau cu un pret corespunzator, erau selectate – exista un mecanism de tipul «vinzi mai scump local si mai ieftin la export». Din pacate una dintre cele mai mari piedici este legata de lipsa competitivitatii companiilor de profil, mai ales a pretului cu care merg la licitatii, chiar daca in cele mai multe cazuri vorbim de o calitate a materialelor superioara celei din regiunea respectiva. Recent chiar am organizat un targ la Beirut, in Liban, unde am incercat sa deschidem aceasta nisa – inafara de Romanel (producator local de cherestea care deruleaza contracte pentru export in Liban si AdePlast, compania patronata de catre omul de afaceri Marcel Barbut – care deruleaza exporturi, dar in cantitati scazute – restul nu sunt competitive din punct de vedere al preturilor cu transportul”, a aratat Claudiu Georgescu in discutia cu jurnalistul wall-street.ro.
Citeste si:
Marcel Barbut, AdePlast: Este o oportunitate si trebuie sa profitam!
Cunoscuta in ultimii ani drept una dintre cele mai active companii producatoare de materiale de constructii din Romania atat din punct de vedere investitional cat si operational, AdePlast, a inceput in ultimii ani sa conteze tot mai mult la export. Firma patronata de catre omul de afaceri Marcel Barbut (foto stanga) vede reconstructia din Fasia Gaza ca pe o oportunitate de care trebuie sa profite.
“Am putea derula afaceri. Momentan noi nu vindem foarte mult la export – valoric undeva la la 25.000 de euro in primele cinci luni, in Liban, echivalentul a peste 300 de tone. Avem o marfa ieftina ceea ce se potriveste foarte bine pietei din regiune. In Liban momentan vindem adezivi pentru faianta sigresie, ciment alb – si adeziv pentru marmura si granit. (…) Orice pas de acest gen este o oportunitate si este importanta pentru noi. Vom cauta prin asociatie sa trimitem marfa la export – chiar daca sumele nu sunt mari – cu putin se face mult! Este interesant!", a completat omul de afaceri.
Potrivit datelor furnizate wall-street.ro de catre Marcel Barbut exportul AdePlast s-a ridicat in primele sase luni la un total de 1,4 milioane de euro, cu aproape 900 .000 de euro in plus fata de intervalul aferent anului trecut, cele mai mari piete pentru companie la export fiind Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Belgia, Polonia si Moldova.
“Rezultatele au inceput sa creasca la export si ne asteptam ca la finalul acestui an sa depaseasca pragul de 3 milioane de euro la export. Anul trecut exporturile s-au ridicat la circa 2 milioane de euro”, a precizat Marcel Barbut.
AdePlast a incheiat anul 2013 cu o cifra de afaceri de 253 milioane de lei (cca. 57 mil. euro), in crestere cu 37,36 % fata de anul precedent. Principalii concurenti ai AdePlast pe piata sunt Henkel (Ceresit), Baumit sau Duraziv.
Sursa foto: Mediafax Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
