Fabrica de mobila: Povestea antreprenorului care exporta piese de mobilier din canepa si plastic

”Am avut in vedere sa folosim materii prime naturale si sa reducem pe cat posibil cantitatea de lemn din structura de rezistenta produselor noastre. Am crescut intr-o zona in care ne-am bucurat de frumusetea padurilor si mi-as dori sa se bucure si copiii nostri de un mediu cat mai curat si cat mai confortabil. Am avut in vedere utilizarea materiilor prime precum inul, canepa, iuta, impreuna cu o fibra termoplasta, care sa permita o reciclabilitate a materialului. Una dintre cele mai importante caracteristici ale produsului este aceasta reciclabilitate, a doua este rezistenta mecanica foarte buna, mult mai buna decat a placilor din lemn la aceeasi grosime si faptul permite realizarea unor structuri care ar fi dificil de realizat din materiale clasice sau ar fi cu o manopera foarte mare”, spune Ioan Filip, fondatorul grupului Taparo, intr-un interviu acordat wall-street.ro.

Anul trecut, grupul Taparo, fondat de antreprenor in 1997, a avut o cifra de afaceri de peste 400 de milioane de lei, venituri provenite din vanzarile de produse tapitate de mobilier. Anual, fabrica detinuta de grup la Targu Lapus livreaza catre clientii sai, retaileri de top din Europa, un numar de 13.000 de camioane cu piese de mobilier, realizate atat cu materialul compozit pe care l-a dezvoltat companie, cat si cu lemn. Aceste cifre nu au aparut insa peste noapte, ci in urma evolutiei de doua decenii a businessului condus de Ioan Filip, caruia, din 2010, i s-a alaturat si fiul sau, Mihai Filip.

”Eu am terminat facultatea de textile in 1989, apoi am lucrat intr-o filatura de bumbac la Simleul Silvaniei, ca director comercial, pana in 1994, cand am fost solicitat sa vin la Targu Lapus sa preiau conducerea fabricii de acolo, care era inchisa. Din 1990 pana in 1994 s-a lucrat mai putin de un an acolo, toti angajatii erau in somaj. Am reusit s-o repornim. Am avut activitate de productie de fire din 1994 pana in 2004, din 1996 ne-am dezvoltat si activitatea de prelucrare a lemnului, iar din 1997 am preluat-o ca antreprenor”, povesteste Ioan Filip.

Fabrica de mobila: Oportunitati din crize

Preluarea fabricii de catre omului de afaceri a venit ca urmare a unei crize in domeniul textilelor, in anul 1997, care a condus la decizia de a privatiza fabrica in cadrul careia era director general. ”Eu mi-as fi dorit sa fiu antreprenor, dar nu aveam bani. Colaboram deja cu o mare companie din domeniul retailului de mobilier, fabrica pe atunci de stat facea sezlonguri si scaune pescaresti pentru ei, si le-am zis ca se vinde fabrica si ei m-au intrebat daca as vrea s-o cumpar. Le-am zis ca da, dar ca nu am bani. I-am intrebat daca ar putea sa ma ajute si, spre marea mea surprindere, au zis ca da, ma ajuta sa cumpar fabrica. Asa am reusit sa trec de la pozitia de angajat la cea de antreprenor. Ulterior, am dezvoltat o relatie de incredere si apoi am fost intrebat daca sunt interesat sa fac o fabrica de mobilier. A fost o sustinere financiara si in 2005 am inceput primele livrari catre ei, atunci livram trei camioane pe luna, acum livram peste 1.000 lunar. Abordarea este total diferita la fluxuri mai mici si de multe ori ne puneam bariere singuri, spuneam ca nu putem produce mai mult de 20-30 de camioane, a trebuit sa ne adaptam, sa gasim solutii, clientul voia mai multe”, isi aminteste Ioan Filip.

Ritmul de crestere accelerat inseamna insa si posibilitatea aparitiei unor greseli, iar afacerea lapuseanului nu a fost ferita de greutati. In 2008, la fabrica a izbucnit un incendiu care aproape ca a mistuit unitatea de productie.

”Cred ca faptul ca am fost foarte aplicati vizavi de cerintele clientului i-a determinat sa nu renunte la colaborare. Cel mai important capital al nostru este increderea de care ne bucuram in randul clientilor si ma bucur ca echipa noastra manageriala intelege ca increderea pe care am castigat-o din partea clientului e un bun de care trebuie sa avem grija. Apar greutati, dar intotdeauna trebuie sa mentinem increderea la cote inalte”, spune Ioan Filip, fondatorul grupului Taparo.

Intalnirea cu retailerul de mobilier a survenit, de altfel, tot in urma unei situatii de criza. ”Noi venim dintr-un domeniul industriei textile, unde am activat din 1994 pana in 2004, in care am fost pregatit in facultate. Degeaba este pregatit, pentru ca piata te face sa trebuie sa fii pregatit si in alte motive, iar piata de textile a scazut”, spune antreprenorul, care insa a gasit insa o oportunitate in acea criza, cand, la un moment dat, clientii din domeniul textilelor si tricotajelor carora le livra productia de fire nu i-au platit mai multe facturi. ”Vindeam la cateva fabrici de tesatorii si tricotaje si la un moment dat s-a adunat o suma destul de mare de bani pe care n-am reusit sa o recuperam si ei spuneau ca nu au incasat de la clientul final. Eu am zis ok, dar trebuie sa-mi dati banii, ca trebuie si eu sa-mi incep ciclul de productie si le-am zis ca atunci cand vine firma respectiva sa ma cheme si pe mine asa am reusit sa intram in contact.”

Fabrica de mobila: Lipsa materiilor prime si importanta cercetarii

Iar materialul compozit pe care grupul Taparo l-a dezvoltat a aparut tot ca urmare a unei necesitati a pietei. ”In Romania, din pacate, suntem un pic vitregiti, cei care lucram in domeniul tapiteriei, pentru ca multe materii prime sunt pozitii monopoliste sau nu avem producatori locali de diferite componente, cum ar fi confectiile metalice, textile si suntem nevoiti sa importam din Polonia, din Bulgaria, China sau Turcia, lucru care afecteaza competititivtatea noastra. Atunci noi trebuie sa cautam intern si alte solutii si de aceea am infiintat departamentul de cercetare si dezvoltare, in care investim anual, din resurse proprii, o suma intre 1 si 1,5 milioane de lei. Noi propunem permanent solutii clientilor, parte dintre ele sunt acceptate, iar un atu foarte important al nostru este reprezentat de creativitate si solutii noi. Suntem nevoiti sa facem acest lucru tocmai pentru a suplini anumite carente de pe piata”, spune Ioan Filip, in timp ce ne arata o laterala pliabila de canapea, o inovatie care reduce costurile cu transportul si logistica, suportate de retailer si care creste volumul transportat de trei ori fata de varianta clasica de transport, a produsului asamblat.

Aceasta inovatie a fost prezentata anul trecut la o intalnire a unuia dintre clientii mari ai companiei, unul dintre principalii retaileri de mobilier din Europa, unde au fost prezenti 500 de furnizori, impreuna cu materialul compozit din fibre naturale si plastic, pentru dezvoltarea caruia grupul Taparo a primit si o finantare de 650.000 de euro, printr-un parteneriat cu Universitatea Tehnica din Cluj. Potrivit lui Ioan Filip, grupul Taparo are astazi o capacitate anuala de productie a acestui material de 1.000 de tone, iar aplicatiile sale din prezent vizeaza elementele de structura de rezistenta ale articolelor de mobilier tapitat – canapele, fotolii, scaune –, laterale de canapele si coltare de protectie pentru paleti.

”Urmatoarea directie interesanta este dezvoltarea unor ranforsari la placi, care sa permita obtinerea unor caracteristici superioare placilor din PAL. Cu siguranta vizam, pe masura ce vom dezvolta capacitatea de productie, largirea ariei, industria mobilei este o parte care poate fi acoperita cu solutiile noastre, care pot fi folosite si in constructii, la pereti despartitori de exemplu sau in industria auto. In strategia pe catre ne-o propunem in cadrul grupului Taparo, in afara de tapiterie, ne propunem sa dezvoltam o platforma de produse din material compozit pentru a livra producatorilor de mobila diferite componente, precum sezuturi de scaune, rame pentru fotolii, coltare, ranforsari pentru placi, pentru imbunatatirea competititvitatii inclusiv din punctul de vedere al pretului”, explica Ioan Filip.

Si pentru a a venit vorba despre dezvoltare si planuri de viitor, este important de mentionat ca extinderea spre pietele externe a cunoscut un avant odata cu venirea in companie a lui Mihai Filip, fiul lui Ioan Filip, in anul 2010.

”Am vrut sa incercam sa materializam experienta dobandita cu partenerul nostru de traditie si pe alte piete. Momentul in care eu am venit in grup a coincis cu cel in care se dorea o extindere a numarului de clienti si spre alte piete si asta s-a intamplat acum vreo sapte ani. Initial am preluat activitatea intr-o companie din grup, Sofa Works, care producea pentru alti clienti scaune, erau din Olanda, niste volume mai mici si niste articole complexe si intr-un range variat. Am decis ca atuul nostru este productia de masa si am incercat sa gasim clienti in acest sens”, povesteste Mihai Filip.

Tatal sau il completeaza: ”Baza de materii prime si costul fortei de munca incepeau sa aiba o crestere accelerata, nu era una sustenabila prin cresterea productivitatii, vorbim de o crestere cu doua cifre si doar productia de masa poate permite solutii de automatizare si robotizare”.

Dupa decizia de extindere, a urmat prospectia pietelor externe, iar cea mai atractiva pentru cei doi antreprenori a fost Anglia. ”Era destul de mare concurenta in Germania si am fi fost in concurenta, in tara, cu alti producatori. In Marea Britanie, datorita unor standarde specifice, unii producatori nu s-au bagat. Noi ne-am focusat sa respectam toate standardele, am reusit, si am inceput o colaborare cu un mare retailer, pentru care inca mai lucram si in 2016 am deschis si un birou de vanzari, in parteneriat cu o persoana cu background de vanzari pe piata Angliei, pe care dorim sa ne extindem si catre alti retaileri. E mai usor sa ne dezvoltam acolo, avand in vedere ca respectam deja standardele, dar am inceput deja sa ne uitam si spre Europa continentala , unde suntem in niste discutii deja de avansate cu un retailer din top 3, din Danemarca, pentru care vom incepe o productie din 2019, direct cu un fotoliu si o canapea la care folosim materialul compozit. Lucrul imbucurator e ca intr-un an am reusit sa dezvoltam acest material si sa si livram marilor jucatori din Europa”, spune Mihai Filip, precizand ca 99% din cifra de afaceri a companiei, care este estimata anul acesta la 100 de milioane de euro, cu 15% mai mare decat anul trecut, provine in proportie de 99% din piete din Europa, Orientul Mijlociu si Statele Unite ale Americii.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: