Cei de la Bloomberg sustin ca Goldman Sachs Group Inc. considera ca 2019 va fi “anul NASH” (Non-Alcoholic SteatoHepatitis), NASH fiind o boala adesea asimptomatica, care poate duce la ciroza sau cancer la ficat. Se asteapta ca atunci vor aparea rezultatele studiilor asteptate ale companiilor precum Intercept Pharmaceuticals, Gilead Sciences, Allergan Plc si Genfit.

Becker’s Hospital Review sustine ca liderii din domeniul sanatatii ar trebui sa tina cont de urmatoarele tendinte cheie in 2019: metodologiile de preturi la medicamente vor continua sa faca presiuni asupra producatorilor, sectorul de medicamente generice va continua sa lupte pentru a-si mentine bugetele, iar jucatorii netraditionali, precum parteneriatul dintre Amazon, Berkshire Hathaway si JP Morgan Chase, vor genera incertitudini pentru industria farmaceutica.

Totodata, ne asteptam ca industria farmaceutica sa vina cu noi inventii care sa imbunatateasca calitatea vietii pacientilor.

Ce consecinte va avea Brexitul asupra pietei farmaceutice?

PharmaTimes scrie ca Brexitul va perturba industria farmaceutica in 2019 si ramane de vazut daca vor mai creste vanzarile de medicamente.

Eurostat: Romania, tara cu...
Citeste si: Eurostat: Romania, tara cu cel mai mare deficit guvernamental din UE

Pe data de 29 martie 2019, pregatita sau nu, Marea Britanie va iesi din UE. Cu toate acestea, cele doua parti inca nu au cazut de comun acord referitor la anumiti termeni pentru industria farmaceutica. De la referendum, piata de farmaceutice din Marea Britanie traieste intr-o incertitudine si spera ca autoritatile de reglementare vor pune in aplicare planurile de urgenta propuse.

Aceeasi sursa citata mai sus, spune ca, la 1 ianuarie, Agentia Europeana a Medicamentului (EMA) va incepe a VI-a faza a planului sau pentru continuitatea activitatii dupa Brexit - va muta sediul din Londra la Amsterdam. Scopul acestui plan este ca intreg personalul sa se afle intr-o noua cladire temporara in Olanda pana la data de 30 martie, in timp ce noul sediu se asteapta a fi finalizat in jurul lunii noiembrie 2019.

Odata cu mutarea sediului, EMA va deveni o institutie in UE, fara nicio responsabilitate directa pentru furnizarea de medicamente in Marea Britanie. Aceasta schimbare va afecta MHRA din Marea Britanie, ale carei experti sunt deja exclusi din activitatea EMA. Majoritatea companiilor farmaceutice internationale nu vor fi foarte multumite de aceasta impartire. Acestea se vor imparti in doua tabere si vor trebui sa pastreze consumul de medicamente, reducand la minimum efectul Brexit asupra afacerilor lor din UE.

EMA a afirmat ca daca nu se va ajunge la o intelegere, sistemul de reglementare din Marea Britanie si UE va functiona separat dupa Brexit. Medicamentele existente nu vor fi afectate, in schimb nu este sigur inca daca datele studiilor clinice din Marea Britanie vor fi acceptabile in UE dupa luna martie.

Europenii care vor sa ramana...
Citeste si: Londra lanseaza aplicatia pentru cererile de resedinta dupa Brexit

Astfel, companiile cheltuiesc deja milioane pentru masuri de evitare a posibilelor situatii neconvenabile. Pentru AstraZeneca, acest lucru inseamna cresterea stocurilor de medicamente cu aproximativ 20%, crearea de sisteme de testare, de licentiere si de furnizare atat in Marea Britanie, cat si in UE. Totodata, companiile GSK, Sanofi si Novartis se pregatesc si ele la fel. In schimb, companiile mici din Marea Britanie, care nu dispun deja de un birou in UE, au nevoie de un birou sau sa-si gaseasca un partener european. Costurile pentru aceste lucrari sunt considerabile: AstraZeneca declara ca cheltuieste 40 milioane de dolari doar pentru stocare, in timp ce GSK si Pfizer estimeaza costuri de pana in 100 de milioane de dolari, mai scrie PharmaTimes.

Sursa foto: Shutterstock / Angel Soler Gollonet