Propagarea in spatiul public a unei cifre de 20 de milioane de metri cubi volum de masa lemnoasa taiata ilegal anual din padurile Romaniei, neasumata oficial de nicio institutie a statului roman, inclusiv in media internationala, constituie un atac la adresa industriei lemnului din tara noastra, cu scopul de a afecta exporturile acestei industrii, care aduce un aport pozitiv de aproape 3 miliarde de euro anual, aport esential pentru echilibrarea balantei comerciale, sustin Fordaq - Comunitatea Forestierilor si Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva.

Cele doua organizatii solicita Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor sa-si asume o pozitie oficiala fata de cifra de 20 de milioane de metri cubi, volum de masa lemnoasa taiata ilegal din padurile Romaniei, mentionata in media nationala si internationala.

"Consideram ca asimilarea diferentei intre 'volumul disparut' dat de IFN (Inventarul Forestier National - n. r.) si volumul recoltei de masa lemnoasa evaluat prin APV-uri (Actele de punere in valoare - n. r.) ca taieri ilegale este o greseala si o dezinformare, situatie care trebuie clarificata si asumata public de autoritatea tutelara, Ministerul Apelor si Padurilor - beneficiarul studiului IFN. Un aspect esential pe care il aducem in dezbatere este lipsa de logica si de fundamentare a blamarii industriei lemnului din Romania pentru 'taierile ilegale' de paduri. Sensul 'taierilor ilegale' trebuie inteles mai degraba ca taieri neautorizate, cu diferite grade de pericol privind afectarea integritatii padurilor, asemanator gradelor de intensitate ale evaziunii fiscale, care insoteste mersul economiei: de la evaziunea fiscala benigna asociata autoconsumului gospodariilor populatiei, la mica evaziune din comertul traditional si pana la marea evaziune fiscala. Evaziunea fiscala, ca si taierile neautorizate de masa lemnoasa, exista si vor continua sa existe", sustin reprezentantii Comunitatii Forestierilor, intr-un comunicat citat de Agerpres.

Potrivit acestora, sunt necesare masuri eficiente de combatere si de sanctionare, astfel incat sa nu ingreuneze mersul economiei nationale, respectiv al economiei forestiere.

"Dupa cum economia nationala nu trebuie culpabilizata in ansamblu pentru evaziunea fiscala, nici economia forestiera nu trebuie culpabilizata in ansamblu pentru 'taierile ilegale'. Raspunderea este individuala, a fiecarui operator economic, faptele trebuie identificate, dovedite si sanctionate, cu concentrarea eforturilor pe zonele de risc si in raport de pericol social asociat acestora!", se arata in document.

Conform documentului, cifra de "20 milioane de mc taieri ilegale" a fost prezentata ca fiind rezultatul Inventarului Forestier National - Ciclul II. Fordaq - Comunitatea Forestierilor si Federatia Proprietarilor de Paduri si Pasuni din Romania - Nostra Silva considera ca aceste date reprezinta o dezinformare si o manipulare a opiniei publice din Romania.

Potrivit comunicatului, IFN evalueaza cresterea totala si volumul total al arborilor, nu volumul "comercializabil" evaluat in APV-uri. IFN-ul lucreaza cu conceptul de "lemn disparut", care include si lemnul mort in urma eliminarii naturale a arborilor din arborete.

In comunicat se precizeaza ca Ministerul Apelor si Padurilor - beneficiarul studiului IFN - a facut "o greseala grava" prin faptul ca a receptionat studiul IFN fara componenta de "lemn disparut" si nu a solicitat I.N.C.D.S Marin Dracea clarificarea acestei cifre.

"Bineinteles, exista si o responsabilitate directa a conducerii I.N.C.D.S., care a avizat studiul IFN fara componenta de 'lemn disparut'. Componenta 'lemn disparut' este un indicator esential al oricarui Inventar Forestier National, indicator care, in corelatie cu valoarea cresterii anuale, ofera imaginea sintetica a sustenabilitatii administrarii padurilor si fundamenteaza raportarile privind bilantul amprentei de carbon pentru segmentul 'paduri' in cadrul raportarilor Romaniei privind combaterea schimbarilor climatice", se arata in comunicat.

Potrivit sursei citate, dupa anul 2014, masurile de combatere a taierilor ilegale si urmarirea trasabilitatii provenientei legale a masei lemnoase s-au dovedit eficiente. Reducerea drastica a lemnului din taieri ilegale s-a remarcat in fluxurile de import/export. De la exporturi de aproximativ 2 milioane mc de cherestea si 400.000 mc bustean in 2013, s-a ajuns in perioada 2017 - 2018 la o scadere a exporturilor de cherestea de molid pana la 0,7 milioane mc. Exporturile de bustean aproape au disparut si s-a ajuns la importuri de aproape 3 milioane mc echivalent lemn rotund rasinoase in 2018.

Ca efect al deficitului de resursa cauzat de reducerea semnificativa a volumelor disponibile din taieri ilegale, preturile masei lemnoase au crescut cu aproximativ 250% in perioada 2013-2017.

Organizatiile precizeaza ca reducerea volumelor lemnului din taieri ilegale s-a vazut cel mai pregnant in aparitia unei crize a lemnului de foc, atentia fiind indreptata asupra acestui segment al pietei lemnului. O noua viziune privind politica forestiera nationala, finantarea implementarii unei astfel de viziuni si dezbaterea subiectului taierilor ilegale din padurile Romaniei constituie obiectul principal al Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, care va fi organizat de Fordaq in data de 5 decembrie 2019, la Hotel Epoque - Bucuresti, eveniment aflat la cea de-a III-a editie.

Cele doua organizatii au si o serie de solicitari pe care le adreseaza Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor. Astfel, acestea cer clarificarea cifrei "volumului disparut", in calitate de beneficiar al studiului IFN, asumarea oficiala a cifrei "volumului disparut" si, mai ales, explicitarea semnificatiei diferentei intre cifra "volumului disparut" si volumul "comercial", evaluat conform APV-urilor.

"Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor trebuie sa-si asume combaterea informatiilor false privind volumul taierilor ilegale, vehiculate in spatiul public, prin evaluarea, asumarea si explicitarea oficiala a unui set de date relevante", sustin acestea.

In plus, ele cer ministerului adoptarea unui set de masuri de combatere a taierilor ilegale in urma unui proces consultativ transparent, astfel incat acestea sa fie eficiente, fara a suprareglementa si fara a afecta competitivitatea industriei lemnului, cu realizarea de studii de impact a masurilor, astfel incat sa nu se induca din nou crize artificiale in aprovizionarea populatiei cu lemn de foc, asa cum s-a intamplat in 2016-2017.

De asemenea, organizatiile sustin ca masurile de combatere a taierilor ilegale trebuie sa fie parte a unei noi viziuni de politica forestiera, legata de valorificarea masei lemnoase, de paza padurilor si asigurarea trasabilitatii masei lemnoase, in contextul noii strategii europene privind domeniul padurilor, de bioeconomie, de obiectivele privind energia regenerabila si combaterea schimbarilor climatice.

O alta solicitare vizeaza contractarea si derularea Ciclului III al Inventarului Forestier National. Fordaq si Nostra Silva subliniaza ca IFN nu ofera a o cifra a volumului recoltat, ci o cifra a volumului "disparut", concept mult mai larg care include lemnul mort.

Cifrele IFN se refera la "paduri" si nu la "fondul forestier national", conform definitiei "padurilor" utilizata de IFN, care include multe categorii de vegetatie forestiera din afara fondului forestier national. Ca ordin de marime, pe 533.706 ha padure de mici proprietati, 400.000 pasuni impadurite si 700.000 ha arbori izolati, administratia silvica a pus legal in valoare 368.000 mc in 2015, 425.000 mc in 2016 si 500.000 mc in 2017.

"Evident, este o zona de autoconsum al populatiei pentru lemn de foc pe aceste suprafete, pe care il putem evalua, considerand media de 2 mc an/ha, la minim 3-4 milioane mc masa lemnoasa! Sigur, sunt taieri 'neautorizate', dar reprezinta un autoconsum care nu afecteaza fondul forestier national. Volumul inregistrat in actele de evaluare a masei lemnoase, volum comercializat, se refera la masa lemnoasa comerciala, fara arfuri si craci, in timp ce IFN-ul lucreaza cu volumul intregului arbore. IFN-ul poate da doar o cifra medie 2008-2018. Datele pentru 2017-2018, ani in care volumul taierilor ilegale a scazut foarte mult, au o pondere de doar 10% in aceste cifre. Deci nu se pot particulariza pentru 2017-2018 datele IFN, fara a risca erori grave", atrag atentia Fordaq si Nostra Silva.

Sursa foto: Pixabay

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Companii »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Lemnul recoltat in Romania, sub 50% din cresterea anuala a padurii