Întors în țară după aproape 10 ani de corporatism american, Valentin Ștefan a preluat, la începutul acestei veri, conducerea Poștei Române, o societate ce bifează aproape toate minusurile obișnuite ale unei companii de stat românești: își schimbă directorii la câteva luni, are angajați mulți, funcționează ineficient și pe baza unei culturi organizaționale ce pare a fi blocată în anii ’90, acolo unde fraze precum ”este cerere de la dom’ director” par a fi singurele care fac lucrurile să se miște.
Valentin Ștefan a fost numit în iunie anul acesta director general interimar al Poștei Române. La Poșta Română, cuvântul ”interimar” nu mai este demult ceva ieșit din comun, interimari fiind aproape toți directorii generali din ultimul deceniu. Compania a avut numai puțin de 9 directori generali în ultimii 9 ani (2012 – prezent), aproape fiecare fiind schimbat la scurt timp după căderea unui guvern.
În toamnă, și mandatul lui Valentin Ștefan va fi reevaluat de Consiliul de Administrație al Poștei, care va decide dacă îl va prelungi.
În aceste condiții, cu un scaun de director care se clatină simultan cu scaunul primului ministru, ce motivație poate avea noul șef al Poștei pentru a pune la punct un plan multianual pentru modernizarea companiei?
”Într-adevăr, știind că directorii pot fi schimbați oricând, există colegi care așteaptă acest lucru înainte să muncească cu drag și spor. În companie sunt oameni buni care muncesc, își fac treaba, dar se simte uneori o reticență și există colegi care se gândesc la faptul că ‘au mai vrut și alții să facă ce vrei tu să faci’”, spune Valentin Ștefan.
Citeste si:
Înainte de a ocupa actuala funcție, Ștefan a ocupat poziţia de director general adjunct al Poștei. Din 2011 până la finalul lui 2019 el a ocupat mai multe funcții în SUA, printre altele fiind responsabil de formarea echipei de prevenire a fraudei digitale la Morgan Stanley (puteți vedea la acest link CV-ul complet al acestuia).
Revenit în țară, el a intrat și în politică, momentan fiind secretar general adjunct în cadrul PNL. Predecesorul său la șefia Poștei, Horia Grigorescu, de asemenea membru PNL, a surprins în iulie anul acesta când s-a lăudat cu faptul că în mandatul său a transformat Poșta Română dintr-o companie ”roșie” (n.red. PSD-istă) într-una liberală.
Citeste si:
Nu vreau să par că trăiesc într-o lume idealistă, în care nu există presiuni de la partid, însă până acum acestea nu au existat la Poșta Română.
Valentin Ștefan promite însă că nu va face politică la Poștă.
”Nu vreau să par că trăiesc într-o lume idealistă, în care nu există presiuni de la partid, însă până acum acestea nu au existat la Poșta Română. În același timp trebuie să îți și creezi o reputație, iar atunci când te faci un executant al ordinelor încurajezi lumea să vină către tine. Cu o singură excepție unde cineva a plecat, nu am schimbat și nu am numit niciun director la Poșta Română de când am preluat funcția acum două luni. Nu amestec discuțiile politice cu Poșta”, spune el.
Cum este întâmpinat un nou director al Poștei Române? Cu cereri de măriri de salariu
În primele luni de la preluarea mandatului de director general, Valentin Ștefan a inițiat discuții și cu privire la anumite situații atipice, dar care în timp au devenit normalitate la Poșta Română.
Citeste si:
O companie precum Poșta Română, care face un profit anual de doar 30 mil. lei, are zeci de mașini și zeci de șoferi pentru administrația centrală. Este de neacceptat.
”Anumite lucruri pe care le-am învățat în SUA și care sunt de bun simț, le aduci în România și aici adesea sunt privite care ”revoluții”. De exemplu, o companie precum Poșta Română, care face un profit anual de doar 30 mil. lei, are zeci de mașini și zeci de șoferi pentru administrația centrală. Este de neacceptat. Faptul că am considerat că acest lucru este anormal și trebuie să se schimbe a fost privit ca o mini revoluție. Adevărata revoluție este mult mai mare, aceasta fiind doar o mică bătălie pe care am lăsat-o pe mai târziu”, explică el.
O altă situație neobișnuită a fost cea legată de cererile de măriri salariale care ajung pe masa directorului general, la Poșta Română acesta fiind singurul care le poate aproba, indiferent că vorbim de un angajat din administrația centală, sau de un angajat din teritoriu.
Citeste si:
A fost un ‘bal’ în primele săptămâni. Un director general nu ar trebui să aibă zi de zi pe masă solicitări de măriri de salariu.
”A fost un ‘bal’ în primele săptămâni. Poșta este o companie ultra centralizată în care 24.000 de persoane depinde de o singură semnătură. Un director general nu ar trebui să aibă zi de zi pe masă solicitări de măriri de salariu. Nu e treaba directorului general și nu e sănătos pentru o companie să acorde măriri de salariu oricând și la orice oră. Într-o companie normală aceste decizii se iau la final de an pe baza bugetului și al performanțelor. Nu am eu de unde să știu dacă persoana X din oficiul poștal Y din țară chiar merită mărire de salariu sau nu. Desigur că nu am aprobat aceste cereri care îmi veneau pe birou zi de zi”, a declarat Valentin Ștefan.
Citeste si:
Fără cozi la Poștă pentru comenzile făcute de români pe AliExpress
Noul director al Poștei promite că celebrele cozi la care românii așteptau uneori și ore întregi pentru a ridica pachetele venite din afara UE, în special din China, vor deveni istorie după recentele discuții cu reprezentanții Vămii.
”Este unul dintre lucrurile pe care am reușit să le schimb deja la Poșta Română. Mai exact, Oficiile de vamă din București (5 și 6) nu vor mai avea acele cozi interminabile cu zeci sau sute de pachete neprelucrate la timp. Din păcate lumea asocia această problemă cu Poșta Română. În realitate problema a ținut de partenerul nostru, de Vamă. Am avut o discuție foarte constructivă cu directorul Vămii și i-am solicitat ca reprezentanții Vămii în oficiile poștale să nu mai aibă program scurt, ci să aibă același program pe care îl are și oficiul poștal. De asemenea am solicitat să nu mai fie doar doi reprezentanți ai Vămii în oficiile poștale, ci patru, pe două ture. Asta ne-a permis să creștem capacitatea, iar la oficiile 5 și 6 nu ar mai trebui să existe cozi”, promite Valentin Ștefan.
Citeste si:
Circa 20% din coletele care trec prin centrele de tranzit ale Poștei Române provin din afara țării. Dintre acestea, majoritatea vin din China, retailerul AliExpress fiind extrem de popular în rândul românilor.
Lumea crede că facem curierat și ne compară cu privații. În realitate, Poșta e o companie de servicii financiare. Pe ce cheltuiește poșta banii? Pe… bani.
Poșta Română este adesea criticată pentru calitatea serviciilor sale, comparațiile cu operatorii privați de curierat nefiind rare.
”Percepția asupra companiei Poșta Română este că aceasta este o companie de curierat, care livrează colete, scrisori, o companie de logistică. În realitate, Poșta Română este o companie de servicii financiare. Principalul nostru business este reprezentat de livrarea pensiilor”, explică Valentin Ștefan.
Aproximativ 50% din veniturile actuale ale Poștei Române sunt reprezentate de încasarea comisionului de 1,1% pentru livrarea pensiilor.
”Avem două produse majore în ofertă, două produse pe care nimeni nu le mai are în ofertă și nu le poate face mai bine: livrarea pensiilor și serviciul unic universal”, adaugă directorul Poștei.
Prin asigurarea serviciului unic unviersal, Poșta Română este obligată prin lege să asigure servicii poștale oricărui român din țară, oriunde s-ar afla.
În aceste condiții, segmentul de coletărie reprezintă doar un business de nișă pentru Poșta Română, la fel și partea de scrisori express. Valentin Ștefan consideră că adevărata problemă a business-ului Poșta Română este reprezentată de comisioane plătite de companie pentru a cumpăra cash.
”Cu o mână ni se dă, cu alta ni se ia. După salarii, a doua cea mai mare cheltuială a Poștei Române este reprezentată de comisionul pe care noi îl plătim băncilor comerciale și BNR pentru a cumpăra cash pe care ulterior îl livrăm sub formă de pensii.
Nouă statul ne livrează în conturi bani virtuali, câteva miliarde de lei lunar. Poșta livrează însă pensii cash. Ca să cumpărăm acest cash, cheltuim din buzunarul propriu între 70 și 90 mil. lei lunar.
Valentin Ștefan, director general Poșta Română
În aceste condiții, Poșta lasă o bună parte din comisionul încasat pentru livrarea pensiilor în conturile băncilor. ”Este nedrept. În mod normal noi ar trebui să primim gratuit acești bani. Dacă mă întrebi acum nu știu să spun exact de ce nu se întâmplă acest lucru. Am două luni de mandat și încerc să rezolv această problemă”, menționează Valentin Ștefan.
Poșta nu este și nu ar trebui să fie un competitor pentru companiile private
Noul director al Poștei consideră că o comparație între compania pe care o conduce și companiile private de curierat este incorectă, având în vedere că Poșta Română este obligată prin lege să asigure livrări oriunde în țară, în vreme ce operatorii privați se pot concentra doar pe segmentele de piață foarte profitabile și, mai mult decât atât, apelează la infrastructura Poștei atunci când este nevoie.
”Poșta Română nu este și nu ar trebui să fie un competitor pentru companiile private. În orice domeniu, o companie de stat, cu un acționar atât de puternic preum Guvernul, ar putea face depăși cu ușurință orice competitor. Miza nu este să furăm din piața competitorilor. Miza Poșetei este să creeze o infrastructură pe care să o folosească și privatul și statul. Miza este ca Poșta să rezolve niște probleme fundamentale ale României, să creeze o infrastructură precum cea a serviciului universal de care toți românii beneficiază”, a declarat Valentin Ștefan.
Acesta subliniază că principalul său obiectiv pe termen scurt este să stabilizeze business-ul Poștei Române, mai ales având în vedere că „acum face de toate și pe multe le face prost”.
”Vrem să ne specializăm pe un anumit domeniu, să creăm această infrastructură? Vrem să facem ”de toate”? Sau vrem să facem un business de nișă, gen curierat? Este o decizie pe care trebuie să o iau și nu am luat-o încă, pentru că principalul meu obiectiv pe termen scurt este să stabilizez compania”, spune Ștefan.
Anul trecut, majoritatea companiilor de curierat au înregistrat o explozie a cifrei de afaceri. Fan Courier, de exemplu, și-a mărit afacerile cu 28%, la 1,01 mld. lei, în vreme ce profitul s-a dublat și a ajuns la 172 mil. lei. De cealaltă parte, afacerile Poștei au stagnat la aproximativ 1,2 mld. lei, iar profitul a urcat cu 20%.
”Poșta nu s-a încadrat în trend și este o problemă. Facem curierat dar nu îl facem bine. Pensiile – facem bani buni din livrarea pensiilor, dar este un business în scădere care trebuie stabilizat. Avem foarte multe oficii poștale în țară și pierdem foarte mulți bani cu ele. Această rețea trebuie stabilizată”, spune Valentin Ștefan.
Poșta, printre cei mai mari angajatori din România. Cum vrea Valentin Ștefan să ”eficientizeze” compania
Cu aproximativ 23.000 de salariați, Poșta Română este cel mai mare angajator din România, sau al doilea cel mai mare în funcție de cum sunt ”numărați” angajații din CFR.
Citiți mai mult despre Top 50 cei mai mari angajatori din România.
Întrebat dacă ”stabilizarea” Poștei presupune concedieri și închideri de agenții poștale, Ștefan a ținut să sublinieze că orice reduceri de personal se vor face nu vor viza angajații care țin de ”operațional”.
”Există o analiză în desfășurare prin care ne uităm la nevoia companiei din punct de vedere administrativ. Angajații din operațional (poștașii, oficianții poștali, șoferii, etc) nu intră în această analiză. Ei vor fi eficientizați pe cale naturală. Analizăm strict personalul administrativ, adică al sediului central din București”, a explicat directorul Poștei.
Nu cifra este problema, nu faptul că avem printre cei mai mulți angajați din România. Problema e că trebuie să faci acești angajați să fie productivi și să muncească cu adevărat. Sunt unii care muncesc peste medie și alții care nu muncesc. Obeictivul meu este să echilibrăm această situație.
De asemenea, el menționează că stabilizarea rețelei de oficii poștale nu înseamnă automat închiderea acestora, ci transformarea lor în unități profitabile.
”Puterea Poștei stă în rețeaua noastră. Rețeaua trebuie protejată. Nu te apuci să dai afară mii de oameni ca să tai costurile, ci încerci să pui acei oameni la muncă astfel încât să genereze un profit cât mai mare. De exemplu, vreau să trecem la ”agenția dublă” – care va însemna practic comasarea agențiilor din localități apropiate, în care personalul este puțin solicitat”.
Așadar, șeful Poștei susține că numărul angajaților nu este problema fundamentală a companiei, ci faptul că aproape 80% din oficiile poștale sunt neprofitabile. ”Ce facem de exemplu cu un spațiu de 300 mp în București? Îl închiriezi, reduci activitatea dar păstrezi serviciile poștale; ne reorganizăm. Clar trebuie să mai renunțăm la o parte din serviciile oferite”, spune Valentin Ștefan.
Nu în ultimul rând, Poșta trebuie să refacă calculele pe baza cărora sunt stabilite în prezent numărul de posturi. ”Mai exact, ultima normare la nivel național a avut loc în 2014, adică s-a verificat volumul de muncă și s-a stabilit că avem nevoie de X angajați. Din 2014 până în 2021 s-au făcut foarte puține renormări. Necesarul de angajați la nivel național se bazează pe cifre din 2014, 2015, 2016. Nevoia de muncă în cadrul companiei trebuie actualizată”, a concluzionat Valentin Ștefan.
Poșta Română are o rețea teritorială de aproximativ 5.600 de unități. Compania este controlată de Ministerul Cercetării în proporție de 93,52% și de Fondul Proprietatea în proporție de 6,48%.
Sursa foto: Posta Romana
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
